În lumea musulmană

Ramadanul, care a început sâmbăta trecută, este o lună de sărbători comunitare, rugăciuni și acte de caritate, când străzile sunt decorate și, seara, după iftar (întreruperea postului), se umplu de oameni și tarabe cu mâncare. Pentru Hossam Naser, un locuitor din Gaza, este, dimpotrivă, o perioadă de "mare anxietate" din cauza pregătirilor militare tot mai intense ale guvernului lui Benjamin Netanyahu și a deciziei sale de duminică de a opri pe termen nelimitat livrările de ajutor umanitar pentru a forța Hamas să accepte modificări și încălcări ale armistițiului încheiat în ianuarie. "Din păcate, depindem de acest ajutor. De acea mică parte care ajunge la noi, cum ar fi făina, orezul și lintea. Locuiesc cu copiii mei, fratele meu și familia lui într-un cort. Și o spun sincer: blestemate să fie viața și anii dacă asta e viața", se plânge el în mesaje WhatsApp (Israelul interzice accesul liber al presei de la începutul războiului). În noaptea de duminică, prima noapte a pedepsei colective israeliene, locuitorii din Gaza s-au grăbit să-și facă provizii. Produsele de bază, cum ar fi făina, s-au scumpit de două ori.

La fel ca mulți locuitori din Gaza, Naser, în vârstă de 35 de ani, a ajuns într-un cort după mai bine de un an de peregrinări. Mai întâi, spune el, a supraviețuit (îngropat sub dărâmături) după bombardarea casei sale familiale. El descrie acest lucru ca fiind unul dintre cele trei cazuri în care "protecția lui Dumnezeu" a salvat familia de la "transformarea în bucăți". Apoi, și-a înghesuit soția și copiii într-un apartament pe care o altă rudă l-a închiriat în apropierea capitalei. Așa a continuat până la sfârșitul lunii ianuarie, când armata israeliană a permis (conform acordului de încetare a focului) ca sute de mii de persoane strămutate din nordul în sudul Gazei să se întoarcă la casele lor. Printre aceștia se numărau și proprietarii casei. "Ne-au cerut să o eliberăm", explică Naser, descriindu-și viața astăzi astfel: "Pe stradă, fără acoperiș, fără căldură, fără muncă, fără carne, din cauza asediului și a sărăciei".

Acum, el se teme de "umilința" prelungirii suspendării ajutorului umanitar și de faptul că va trebui să caute zilnic mâncare și băutură, deja fără "putere și energie" după 16 luni de invazie israeliană. "În plus, dacă războiul se reia, va fi un război de supraviețuire sau de exterminare", avertizează el.

Agenția ONU pentru copii, UNICEF, și-a exprimat luni îngrijorarea cu privire la "viteza" cu care decizia Israelului ar putea avea "consecințe devastatoare pentru copiii și familiile din Gaza, care se luptă pentru supraviețuire". Într-o declarație, UNICEF a declarat că, în cele șase săptămâni ale primei faze a armistițiului (care s-a încheiat sâmbăta aceasta fără o continuare din cauza refuzului lui Netanyahu de a negocia o a doua fază), au reușit să livreze până la o mie de camioane cu apă, medicamente sau vaccinuri și multe altele. Aceasta este de trei ori mai mult decât în cele șase săptămâni anterioare, dar situația copiilor din Gaza rămâne "îngrozitoare" chiar și în timpul armistițiului. Acest lucru a fost demonstrat de moartea a șapte nou-născuți din cauza hipotermiei săptămâna trecută, potrivit serviciilor de sănătate.

Acesta este, de asemenea, un Ramadan cu zumzetul amenințător al dronelor pe fundal. Asemenea celor care zboară deasupra familiei Maruf, în timp ce aceștia întrerup postul pe ruinele casei lor din Jabalia, în nordul Gazei. "Nu pot să le aduc copiilor mei mâncare, nici haine cu care să se acopere, [...] dar suntem încă aici, chiar și în luna Ramadanului, facem iftar [masa cu care se termină postul în Ramadan] printre ruine, trăim printre ruine", spune tatăl familiei.

Un videoclip distribuit de mass-media locală arată familia mâncând pe pământ sau tăind lemne pentru a face un foc. Ei pun o oală pe două cărămizi și o bucată de fier perforată. Jabalia, unde locuiau 200.000 de locuitori înainte de război, este cea mai distrusă localitate din cauza unei combinații de bombardamente, invazii, explozii controlate și ciocniri între soldați și militanți, culminând cu un asediu dur în perioada octombrie anul trecut până la începutul armistițiului în decembrie.

Unii, ca și familia Maruf, au rămas în timpul războiului într-una dintre cele mai periculoase zone, "în ciuda distrugerilor și a pierderilor". Alții, ca Salah al-Hajj Hassan, au profitat de armistițiu pentru a se întoarce în Jabalia și a-și pune cortul pe ruine. Sau pentru a se reface în ceea ce a mai rămas din casele lor, uneori fără ferestre și chiar fără fațade, pentru a se proteja de frigul din ultimele săptămâni. "Murim și nu vrem război, nici avertismente de strămutare, nici foamete pentru copiii noștri", a declarat Salah luni pentru agenția Reuters. "De unde vom lua mâncare?", s-a întrebat el.

Atmosfera din Gaza (unde aproape toată populația este musulmană) părea diferită sâmbătă, când locuitorii au întâmpinat luna sfântă a musulmanilor cu evenimente colective. În Rafah, mii de palestinieni au întrerupt postul la o masă lungă, care se întindea pe sute de metri. Pe ambele părți, rânduri gri de clădiri distruse au mărturisit o distrugere fără precedent de la al Doilea Război Mondial. În Jabalia, cu această ocazie au fost adunate zeci de scaune de plastic, folosite de obicei acasă în timp de pace, cu feluri de mâncare pregătite în timpul zilei și dulciuri speciale.

Atunci mai rămăseseră câteva ore până la sfârșitul primei faze a armistițiului, iar Netanyahu a anunțat blocada ajutorului umanitar, astfel încât clericul musulman Mufid Al Hasanat și-a exprimat în fața camerelor bucuria pentru un Ramadan fără bombardamentele constante și privațiunile anterioare. "În Ramadanul trecut nu am trăit astfel de zile, nu a existat o astfel de spiritualitate, pentru că am trăit sub bombe, distrugeri și moarte", a spus Al Hasanat. "Dar în acesta, dacă vrea Dumnezeu, vom trăi alte zile, când inima se va umple de bucurie, pentru că îl întâmpinăm fără sânge și morți". Ramadanul 2024 a început după cinci luni de război, când au murit deja peste 30.000 de oameni, ONU avertizează asupra amenințării foametei în nord, iar zeci de locuitori din Gaza mor sub dărâmături sau se îneacă încercând să ajungă la primele transporturi de ajutor pe care țări precum SUA, Iordania sau Marea Britanie le aruncă din aer.

De duminică, fotografiile cu partea egipteană a punctului de trecere a frontierei de la Rafah amintesc de ceea ce a fost înainte, când Israelul a decis să folosească foametea ca armă de război, iar jafurile și problemele logistice au îngreunat distribuirea. Sute de camioane stau la coadă în Egipt, așteptând să intre.

Bombardamentele au fost mult mai țintite în timpul armistițiului, dar peste o sută de persoane au fost ucise în șase săptămâni, potrivit Ministerului Sănătății al guvernului Hamas din Gaza. De duminică, Israelul le-a intensificat ușor. Locuitorii din est și sud raportează o creștere a tirurilor de arme de foc și tancuri din zona tampon, în care se află încă trupe.

Temerile că acesta este doar începutul sunt alimentate de declarațiile liderilor israelieni din ultimele zile. Bezalel Smotrich, unul dintre cei mai influenți miniștri și parte din acea mână de oameni cu care Netanyahu s-a consultat înainte de a anunța blocada ajutorului, îndeamnă la "deschiderea porților iadului", repetând expresia președintelui american Donald Trump. Vicepreședintele parlamentului, Nisim Vaturi, a declarat într-un interviu televizat pe 17 că este în favoarea folosirii noilor bombe trimise de Trump pentru a relua atacurile cu mai multă forță decât în cele 16 luni anterioare, în timpul cărora armata israeliană a luptat, după cum spune el, "cu mâinile legate la spate".

Ultimul apel, luni, a venit de la Itamar Ben Gvir, liderul de extremă dreapta care a demisionat în urmă cu două luni (în semn de protest față de încetarea focului în Gaza) din funcția de șef al poliției și închisorilor și promite să revină în coaliția Netanyahu dacă acesta va aplica inițiativa Trump de epurare etnică. El vrea ca Netanyahu să meargă mai departe și să ordone "bombardarea depozitelor" din Gaza, unde este stocat ajutorul umanitar, precum și să taie complet apa și electricitatea. "Trebuie să înfometăm teroriștii Hamas înainte de a ne întoarce la luptă, astfel încât să-i putem zdrobi cu ușurință mai târziu", a declarat el.

Directorul general pentru planificare, alimentare cu apă și salubritate al municipalității Gaza, Maher Ashour Salem, a declarat pentru televiziunea "Al-Jazeera" că în enclavă a rămas aproximativ 25% din apa care era înainte de război. 80% provine de la compania israeliană Mekorot (care apoi facturează Autoritatea Națională Palestiniană), astfel încât oprirea livrărilor ar avea consecințe teribile. Mai mult, a adăugat el, forțele armate israeliene au distrus deja 75% din sursele alternative, cum ar fi fântânile.