În câteva cuvinte
O redactor șef proeminentă a subliniat necesitatea ca jurnalismul să combată "afacerii minciunii" și dezinformarea care subminează democrația. Ea a pledat pentru revenirea la principiile de bază ale profesiei și a comentat situația din Gaza.
Într-o lume în care minciunile par să câștige teren în fața adevărului, jurnalismul are datoria de a face față "afacerii economice, politice și comunicative a minciunii". Declarația a fost făcută de o redactor șef recunoscută, în cadrul unei ceremonii de decernare a premiilor pentru excelență în jurnalism.
Ea a subliniat că minciunile au existat dintotdeauna, dar astăzi se propagă "ca niciodată". O problemă deosebită este că, oricât de "incredibile" ar părea unele dintre ele, "sunt acceptate de o parte importantă a concetățenilor noștri".
Potrivit redactorului șef, istoricește, rolul jurnalismului a fost să "demascheze" minciunile. Însă, astăzi acest exercițiu nu mai este suficient, deoarece "minciuna este afișată cu cinism" și nu are consecințe pentru cei care o răspândesc. "Este un subiect fascinant de cercetare de ce atâția cetățeni sunt dispuși să creadă minciuni de la cei puternici, de la conturi anonime pe rețele sau de la personaje străine jurnalismului, înainte de a avea încredere în cei care își dedică efortul și talentul pentru a merge, a vedea, a asculta, a verifica și a relata", a afirmat ea.
Bătălia jurnalismului este mai actuală ca oricând: "Trebuie să facem față afacerii economice, politice și comunicative a minciunii".
Redactorul șef a denunțat, de asemenea, o campanie recentă "plină de falsități" și a deplâns "regresul libertăților publice" în Statele Unite. Totuși, deteriorarea democrațiilor nu este o problemă exclusiv americană, ci se reproduce "aici și acolo", fiind afectate de "ultranaționalism" și "incriminarea grupurilor umane" în funcție de origine, religie sau ideologie. La baza acestui declin stă, din nou, minciuna, deoarece sunt "societăți în care consensul asupra realității a fost rupt".
Rețeta împotriva acestei tendințe, a susținut redactorul șef, este întoarcerea la "bazele meseriei": "Jurnalismul bazat pe fapte verificate, pe întrebări exigente, pe respectul față de diferențe și pluralismul societăților noastre". Ea a insistat că "prima obligație" a unui jurnalist este "să pună întrebările corecte", în special atunci când se adresează puterii.
Pentru a recâștiga credibilitatea cetățenilor, jurnalismul trebuie să evite aroganța și să se auto-examineze: "Avem drept scop să cerem socoteală celor puternici... Dar și să dăm socoteală noi înșine, în fața cititorilor noștri". Ea a pledat pentru un "triplu exercițiu de transparență: profesională, editorială și financiară".
La ceremonie au fost premiați mai mulți jurnaliști pentru contribuțiile lor. Printre aceștia s-au numărat autori ai unei investigații despre recuperarea victimelor violenței, un fotograf premiat pentru o imagine simbolică a serviciilor publice, un jurnalist pentru întreaga carieră și un reporter pentru acoperirea multimedia a conflictului din Gaza.
Profitând de recunoașterea jurnalistului care relatează de două decenii din Orientul Mijlociu, redactorul șef a denunțat "purificarea etnică pe care Israelul o execută în Gaza". Ea a adăugat: "Istoria ne va judeca pentru ceea ce am făcut sau nu am făcut în Gaza".
