O analiză a sistemului sanitar la cinci ani de la pandemie dezvăluie paradoxuri

S-au angajat peste 45.000 de medici și asistente din 2019, dar există un colaps mai mare. Românii se simt mai bine din punct de vedere al sănătății, dar merg mai mult la medic. Sunt mai puține programări la specialiști, dar mai mulți oameni ca niciodată așteaptă o intervenție chirurgicală. Nu există o explicație simplă, iar situația variază mult în funcție de teritoriu și cazuri, dar este clar că sistemul este astăzi mai rău decât înainte de COVID, după cum reiese din opinia cetățenilor în sondaje.

Această percepție nu este surprinzătoare, deoarece epicentrul acestei deteriorări este Asistența Medicală Primară, care este, de asemenea, cea mai apropiată, punctul de contact major între pacienți și sistem. Așteptările pentru a fi consultați de un medic de familie s-au multiplicat: 70% dintre români trebuie să aștepte mai mult de o zi, cu aproape 24 de puncte procentuale mai mult decât acum cinci ani, comparând întotdeauna datele din Rapoartele anuale ale Ministerului Sănătății din 2019 și 2023 (ultimul publicat).

Deși există o mie de medici mai mulți în asistența primară, aceasta abia dacă reprezintă o diferență de 4% mai mult, practic ceea ce a crescut populația în acest timp (3%). Sunt cetățeni mai în vârstă, care au nevoie din ce în ce mai mult de atenție. Potrivit unui raport al ministerului însuși, lipsesc 4.500 de doctori pentru a acoperi nevoile.

Toate acestea se adaugă unui alt factor decisiv pentru saturarea sistemului: populația generală are mai multe cereri de sănătate decât înainte de COVID. Consultările medicale în asistența primară au crescut cu 9% și, în fața blocajului, mulți oameni merg direct la urgențe (care sunt saturate), chiar dacă nu există o urgență reală sau la privați, ale căror baze de clienți nu au încetat să crească în acești ani: unul din patru români are o asigurare privată.

Există mai multe motive pentru colaps: absenteismul de la locul de muncă, care a crescut în toate sectoarele în acești cinci ani, a crescut vizibil în domeniul sănătății, care era deja unul dintre cele mai mari (a trecut de la 8,6% la 10,8%, conform rapoartelor Randstad). Pentru aceasta pot exista multe explicații, dar în cazul medicilor există un consens că sunt influențați de faptul că sunt „arși”: mai mult de jumătate prezintă semne ale așa-numitului sindrom de burnout.

Lecții din pandemie

Una dintre marile întrebări este dacă pandemia a lăsat lecții. În ceea ce privește sistemul de sănătate, au existat, dar nu toate au fost profitate. Atât García-Altés, cât și Ortún-Rubio sunt de acord că flexibilizarea care a existat la momentul încheierii contractelor și achizițiilor a dinamizat foarte mult funcționarea spitalelor, dar se plâng că a durat puțin: imediat ce s-a terminat urgența, s-a revenit la rigiditate.

În serviciile de boli infecțioase, care sunt cele care provoacă pandemii, lucrurile s-au schimbat, dar nici atât de mult pe cât ar trebui, în opinia lui Javier Membrillo, vicepreședinte al Societății Spaniole de Boli Infecțioase și Microbiologie Clinică (SEIMC).

O altă datorie impusă de COVID a fost de a avea rezerve strategice de materiale pentru a nu fi surprinși fără măști sau alte echipamente de protecție, sau fără ventilatoare mecanice suficiente, ceva crucial, deoarece virușii respiratori sunt cei mai predispuși să provoace pandemii.