În câteva cuvinte
Un sondaj recent arată că spaniolii percep Rusia, SUA și Israelul ca principalele amenințări la adresa păcii mondiale. Există un sprijin majoritar pentru crearea unei armate europene și creșterea cheltuielilor de apărare, deși părerile diferă în funcție de afilierea politică. Per ansamblu, predomină pesimismul cu privire la viitorul global, principalele îngrijorări fiind inflația și războaiele.
Pe 2 martie 2022, la doar o săptămână după ce Vladimir Putin a spulberat arhitectura de securitate europeană construită după Al Doilea Război Mondial prin invazia sa pe scară largă a Ucrainei, Joe Biden, pe atunci președinte al Statelor Unite, a rostit solemnul său discurs despre starea Uniunii. În mijlocul aplauzelor din toate părțile Capitoliului și al unei lungi ovații pentru ambasadoarea ucraineană, Biden l-a numit pe președintele Rusiei «dictator», a spus că acesta a greșit crezând că aliații nu se vor uni în jurul țării agresate și a descris ceea ce se întâmpla în Ucraina ca pe o luptă între «tiranie și libertate».
Au trecut trei ani de atunci, iar astăzi succesorul lui Biden, Donald Trump, responsabilul principal al țării autoproclamate lider al lumii libere, amenință să anexeze — de bunăvoie sau cu forța — teritorii ale unor aliați teoretici, inițiază un război comercial care poate duce lumea în recesiune, îl umilește pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la Casa Albă și lansează elogii la adresa lui Putin. Cetățenii spanioli au luat notă de turnura copernicană a primei puteri mondiale, conform unui sondaj recent de opinie.
Respondenții indică Rusia, care își agresează vecinul de mai bine de trei ani, și SUA sub administrația Trump ca fiind cele două țări care amenință cel mai mult pacea mondială. Un procent de 78,3% răspunde cu «mult sau destul de mult» la întrebarea dacă Moscova reprezintă un risc pentru securitatea globală, procent care scade la 70,8% în cazul Washingtonului.
Israelul, un alt aliat al Occidentului, apare ca a treia cea mai amenințătoare țară pentru pace, după Rusia și SUA. Războiul din Gaza, declanșat pe 7 octombrie 2023 după masacrul comis de Hamas asupra a peste 1.200 de israelieni, a acumulat deja peste 50.000 de morți în Fâșia Palestiniană și o urmă de distrugere în întregul Orient Mijlociu. Acest context face ca 69,2% dintre cetățeni să considere Israelul o amenințare la adresa păcii mondiale. Este remarcabil faptul că acest procentaj îl depășește pe cel al regimurilor aflate în conflict cu Occidentul de decenii, precum Iranul sau Coreea de Nord, conform acestui sondaj realizat pe un eșantion reprezentativ.
Discreditarea noii administrații Trump ajunge la un asemenea punct încât 57,4% consideră «destul de sau foarte probabil» ca SUA să acapareze alte țări, un procentaj mai mare decât cei care văd Rusia capabilă să invadeze o țară din UE.
Cutremurul geopolitic declanșat mai întâi de războiul lui Putin în Ucraina și apoi de revenirea lui Trump la Casa Albă se resimte și în opiniile legate de subiecte actuale precum cheltuielile pentru apărare, reintroducerea serviciului militar obligatoriu, trimiterea de arme și trupe spaniole în zone de conflict și o ipotetică ieșire din NATO. Într-un context în care SUA nu mai pare aliatul fidel garant al securității europene din ultimii 80 de ani, majoritatea spaniolilor susțin crearea unei armate europene și creșterea cheltuielilor pentru apărare, două dintre marile dezbateri care străbat o Europă în care tot mai mulți lideri avertizează asupra necesității reînarmării.
Aproximativ 55% sunt «destul de sau foarte de acord» cu ideea creării unei armate europene și cu chestiunea spinoasă a alocării de fonduri pentru finanțarea cheltuielilor militare. Nu ating majoritatea, dar obțin un sprijin considerabil, de peste 40%, subiecte precum investițiile publice în industria militară sau trimiterea de arme în zone de conflict. Aproximativ 35% se declară «foarte sau destul de de acord» cu reintroducerea serviciului militar obligatoriu sau trimiterea de trupe spaniole în zone de conflict.
Este interesant de analizat cum liniile ideologice traversează această dezbatere. Guvernul spaniol a asigurat că înainte de 2029 va îndeplini angajamentul față de NATO de a cheltui 2% din produsul intern brut pentru apărare, termen care foarte probabil va fi accelerat. Deși majoritatea spaniolilor sunt în favoarea creșterii cheltuielilor, sprijinul este mai mare în rândul alegătorilor partidelor conservatoare (cum ar fi PP) și se lovește de refuzul simpatizanților Sumar și Podemos. Respingerea revenirii la serviciul militar obligatoriu este generală în rândul tuturor ideologiilor, cu excepția alegătorilor Vox. Și peste 60% resping ieșirea Spaniei din NATO, o idee bine primită doar de către apropiații Podemos.
Sentimentul general lăsat de sondajul privind riscurile globale este unul de pesimism clar față de viitor. Majoritatea crede că lumea peste cinci ani va fi mai violentă, autoritară și inegală. O minoritate infimă, în jur de 10%, crede că va fi mai prosperă și stabilă. Pesimismul se extinde la alegătorii tuturor partidelor și afectează toate grupele de vârstă, deși printre cei mai tineri procentajul celor care văd la orizont o lume mai puțin violentă, autoritară și inegală este ușor mai mare.
Inflația și războaiele sunt amenințările globale care îi îngrijorează cel mai mult pe spanioli, peste 82% declarând că le percep ca pe un pericol. Urmează conflictele comerciale — precum cel provocat recent de Trump printr-o creștere a tarifelor vamale pentru restul lumii —, creșterea populismelor și/sau autoritarismelor și dezinformarea și proliferarea știrilor false. Schimbările climatice, terorismul internațional și fluxurile migratorii îngrijorează, în schimb, mai puțini oameni, cu procente în jurul valorii de 70%.
