
În câteva cuvinte
Spania a solicitat Curții Internaționale de Justiție ca Israelul să garanteze livrarea ajutorului umanitar în Gaza, subliniind necesitatea respectării dreptului internațional și a obligațiilor umanitare. ONU este preocupată de blocada impusă de Israel și de impactul acesteia asupra populației palestiniene.
Spania solicită CIJ să oblige Israelul să garanteze intrarea ajutorului în Gaza
Spania a solicitat marți Curții Internaționale de Justiție (CIJ) ca Israelul să garanteze livrarea ajutorului umanitar în Gaza. Cea mai înaltă instanță judiciară a Națiunilor Unite a deschis în această săptămână audierile menite să evalueze obligația Israelului – ca stat ocupant – de a asigura nevoile de bază ale populației din Fâșie. Spania, care a cerut să intervină în caz alături de aproximativ 40 de țări, a subliniat că «securitatea trebuie să fie proporțională cu umanitatea». Adunarea Generală a ONU a solicitat în decembrie trecut CIJ să emită, cu maximă urgență, un aviz consultativ în acest sens.
Israel este membru al Națiunilor Unite din 1949 și ocupă teritoriul palestinian din 1967. În ambele cazuri are obligații față de Carta ONU, tratatul său fondator, «și ca putere ocupantă trebuie să se asigure că nevoile populației palestiniene sunt acoperite», a susținut Consuelo Femenía, ambasadorul Spaniei în Țările de Jos. Diplomatul a adăugat că Israelul «nu poate împiedica în mod unilateral organizațiile umanitare să își desfășoare activitățile». De asemenea, a subliniat că legile adoptate în 2024 de Parlamentul israelian pentru a împiedica organisme precum agenția Națiunilor Unite pentru Refugiații Palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA) să își exercite activitatea «contravin celor stipulate de ONU». Națiunile Unite și-au declarat «responsabilitatea permanentă asupra situației din Palestina» și, dacă Israelul nu cooperează, «trebuie să accepte ajutorul umanitar din alte țări», a subliniat ea.
Cu o zi înainte – luni, la începutul sesiunilor – reprezentanții Palestinei în fața CIJ au acuzat Israelul că încalcă dreptul internațional. Delegatul palestinian, Ammar Hijazi, a menționat că guvernul prim-ministrului Benjamin Netanyahu folosește acest tip de ajutor ca «armă de război», în timp ce populația «se confruntă cu foametea». În numele aceleiași delegații, avocatul Paul Reichler a asigurat, la rândul său, că «la opt decenii după procesele de la Nürnberg [desfășurate după cel de-al Doilea Război Mondial], Israelul ucide în mod deliberat peste două milioane de palestinieni în Gaza pentru a-și atinge presupusele obiective de război», cu referire la totalul populației din Fâșie, care este de aproximativ 2,3 milioane. De la începutul războiului, acum 18 luni, Israelul a strâns blocada ajutorului umanitar, ceea ce a provocat penurie de alimente, apă potabilă, combustibil și medicamente. Guvernul a tăiat complet toate proviziile pe 2 martie, iar rezervele sunt aproape epuizate. Executivul israelian susține că nu va permite intrarea ajutorului până când Hamas – pe care îl acuză că rămâne cu aceste bunuri – nu îi eliberează pe toți ostaticii. Israel nu se prezintă în fața CIJ și a trimis în scris tribunalului respingerea sa față de caz. Într-o declarație făcută luni la Ierusalim, Gideon Saar, ministrul israelian al Afacerilor Externe, a afirmat: «Abuzează încă o dată de tribunal pentru a încerca să oblige Israelul să coopereze cu o organizație infestată de teroriști Hamas». S-a referit astfel la UNRWA, deoarece ONU a indicat în august trecut că nouă dintre angajații săi ar fi putut fi implicați în atacul Hamas din octombrie 2023. Au fost concediați. Avizele consultative ale CIJ nu sunt obligatorii și depind de state dacă decid să le aplice, dar pot influența abordarea juridică la scară internațională a ceea ce se întâmplă în Gaza.