Cu două ore și cincizeci și unu de minute înainte de decolare, cei trei astronauți chinezi defilează în fața a sute de persoane.

Îmbrăcați în costume spațiale, se prezintă cu un salut militar. Mulțimea agită steaguri roșii cu cinci stele și intonează un imn patriotic cunoscut pe ritmul unei orchestre: «Cântăm patriei noastre iubite, care de astăzi înaintează spre prosperitate și fortă!» Un afiș încurajează «să învățăm de la astronauți». Pe altele scrie: «Patria și poporul așteaptă să vă întoarceți cu succes». «Călătoria noastră se îndreaptă spre cerul stelelor și vastul ocean», spune altul. Cele trei figuri albe urcă într-o furgonetă și salută pentru ultima oară. Pleacă. Racheta de tipul Lunga Marcha 2F, care va propulsa nava spațială cu echipaj Shenzhou-20, îi așteaptă pe platforma de lansare a istoricei baze de lansare Jiuquan, în plin deșert Gobi, în vestul Chinei. «Sunt fericit!», spune un copil care a venit de la Shanghai, la peste 2.000 de kilometri. Poartă eșarfa tinerilor pionieri la gât; mama lui, un abțibild cu steagul chinezesc pe obraz. Este joi, 24 aprilie, China este pe punctul de a executa al 35-lea zbor al programului său spațial cu echipaj. Cei trei taikonauți (cuvânt care vine de la taikong, care înseamnă cosmos în chineză) au prevăzut să decoleze spre stația spațială Tiangong, una dintre bijuteriile programului stelar al Republicii Populare, și unul dintre cele mai bune exemple ale progreselor rapide ale gigantului asiatic în cursa spațială, care au pus în gardă marea putere, Statele Unite. Între timp, Guvernul lui Donald Trump amenință că va reduce la jumătate bugetul de știință al agenției spațiale americane, NASA. Decolarea oferă o ocazie rară de a petrece câteva zile circulând într-o bază sub control militar, în mod normal sigilată de lume. Centrul de Lansare a Sateliților Jiuquan este un loc aproape sacru în mitologia cosmică chineză: inaugurată în 1958 ca teren de testare a rachetelor intercontinentale, de aici au pornit mai multe dintre marile misiuni spațiale chineze. Mai multe informații: Așa dinamitează Trump sistemul de știință care a făcut Statele Unite mărețe. În ziua lansării Shenzhou-20, la intrare începe să se adune lume care vine să vadă decolarea cât mai aproape posibil, la fel ca la Cap Canaveral. Se văd numeroase autobuze pe drumurile din zonă; unii au montat un cort pe pământul argilos al deșertului; un tată și-a adus fiul; un grup de pensionari așteaptă la umbra oferită de un stand de suveniruri. Lângă, un afiș enorm indică faptul că ești pe punctul de a intra pe un teritoriu interzis: «Scurgerea de secrete atrage închisoarea; protejarea secretelor aduce fericirea; vânzarea secretelor se plătește cu execuția». Adaugă un telefon pentru a denunța actele de spionaj. Odată trecută poarta, centrul nu pare un punct culminant al tehnologiei de vârf, cel puțin în ceea ce arată autoritățile presei străine. Turul nu include accesul la săli de control pline de monitoare sau laboratoare futuriste. Clădirile vizitate sunt simple, iar interioarele lor, modeste. Când circuli dintr-o parte în alta, se disting motive spațiale ici și colo. Unul dintre sensurile giratorii a fost decorat cu rachete și sateliți; au fost amplasate sculpturi de astronauți dolofani într-un parc. Stâlpii de iluminat reproduc ceea ce pare a fi dâra unei nave. Funcționari cu salopeta albastră oficială și ecusonul misiunii Shenzhou-20 pe umăr circulă peste tot. Doi lucrători ai programului spațial chinez lângă platforma de lansare a misiunii Shenzhou-20 în Centrul de Lansare a Sateliților Jiuquan, miercuri, 23 aprilie.

Guillermo Abril Ma Siran, un pechinez de 25 de ani cu părul ciufulit, este autorul designului ecusonului. A fost invitat să vadă decolarea și explică de ce a conceput o emblemă triunghiulară: «Reprezintă tehnologie de vârf, stabilitate, fiabilitate». Are o notă futuristă. «Vreau ca generațiile următoare să nu piardă spiritul de inovare și să continue să încerce ceva diferit». Totul aliniat pentru a sublinia rolul tot mai mare al Chinei în spațiu. În bază, un panou publicitar enorm cu imaginea președintelui, Xi Jinping, îmbrăcat în uniformă militară, încurajează «să explorăm vastul univers» și să construim o «țară spațială puternică». Washingtonul observă cu îngrijorare viteza cu care se succed reperele chineze. Spațiul a devenit un câmp suplimentar de rivalitate între cele două superputeri, confruntate în aceste zile într-o colosală bătălie comercială după salvele tarifare ale lui Donald Trump și răspunsul Beijingului. Competiția are ecouri din Războiul Rece. Sunt în joc capacitatea de inovare, de a pune în funcțiune tehnologie de vârf, dominația militară. Trimiterea unei rachete în spațiu arată puterea unei națiuni și este, în același timp, o modalitate de a-și proiecta puterea soft sub formă de vise pentru generațiile viitoare. La începutul lunii aprilie, șeful Forței Spațiale americane, generalul Chance Saltzman, a avertizat în Congres că avansul rapid al programului chinez reprezintă o provocare semnificativă pentru dominația americană pe orbită. El a denumit ambițiile Beijingului drept o «forță destabilizatoare puternică». Lupta a jucat, de asemenea, un rol important în recenta apariție în Senat a lui Jared Isaacman, multimilionarul pe care Trump l-a nominalizat să conducă NASA: a promis că Statele Unite se vor întoarce pe Lună înaintea Chinei și a asigurat că prioritatea sa va fi să ajungă pe Marte cu o misiune cu echipaj.

Astronauții misiunii Shenzhou-20, de la stânga la dreapta, Wang Jie, Chen Dong și Chen Zhongrui. Associated Press/LaPresse (APN) Următorii cinci ani vor fi determinanți. Republica Populară și-a stabilit ca obiectiv trimiterea de astronauți pe Lună înainte de 2030 și, pe termen mediu, stabilirea unei baze permanente pe satelit, proiect pe care îl pregătește în colaborare cu Rusia. A reușit deja să așeze un robot pe fața ascunsă a Lunii și să se întoarcă de acolo cu mostre; a trimis o sondă pe Marte, planetă care se află și ea la orizontul misiunilor cu echipaj, deși mult mai îndepărtată. «Pregătirile pentru misiunea lunară cu echipaj avansează satisfăcător», a asigurat miercuri Lin Xiqiang, purtătorul de cuvânt al Agenției Spațiale cu Echipaj din China, într-o apariție în bază. Lin a explicat că atât racheta de tip Lunga Marcha-10, cât și nava spațială cu echipaj Mengzhou, modulul de aterizare lunar Lanyue și vehiculul lunar Wangyu «dezvoltă prototipuri conform planului». În curând, a adăugat el, unele echipamente vor intra în faza de testare și validare. Săptămâna aceasta, cel mai înalt responsabil al misiunii chineze Chang’e-8 —prevăzută pentru 2028 și care va pune bazele construcției bazei lunare— a dezvăluit unele detalii ale planului, precum posibilitatea construirii unei centrale nucleare pe satelit pentru a alimenta viitoarea stație, potrivit Reuters. Decenii mai târziu, Luna a devenit un loc în care să te întorci. Niciun om nu a mai călcat-o de la ultima misiune Apollo americană în 1972.

Zhang Wei, cercetător la Centrul de Aplicații Spațiale al Academiei de Științe din China, crede că are de-a face cu o nouă abordare: până acum, explorarea lunară a avut ca obiectiv principal studiul său. Această abordare «mai științifică» a cedat locul unui stadiu de «utilizare lunară», comentează el într-un cerc de presă. Iar noua fază necesită capacitatea «de a explora și excava». Zhang menționează resurse care ar putea fi exploatate, cum ar fi energia solară a Lunii, gheața lunară și unele minerale, cum ar fi ilmenitul sau heliul-3, un element pe care unii îl descriu drept combustibilul viitorului. «Tehnologia noastră este în proces de dezvoltare continuă și putem explora, dezvolta și utiliza Luna mai amplu, ceea ce va ajuta oamenii să ajungă mai departe», afirmă el. La întrebarea dacă crede că China va câștiga cursa de întoarcere, el răspunde că vor merge pas cu pas și conform planului lor: «Nu ne vom compara cu nimeni». Zhou Yaqiang, un înalt funcționar tehnologic al programului chinez de misiuni spațiale cu echipaj, ocolește, de asemenea, întrebarea despre rivalitatea cu Statele Unite: «Întreaga industrie spațială a țării noastre apără principiul general al utilizării și dezvoltării pașnice în serviciul umanității», răspunde el. Zhou se oprește în schimb asupra detaliilor despre Shenzhou-20, misiunea care este pe punctul de a decola. Unul dintre obiectivele sale, spune el, este «să pună o bază tehnică mai bună pentru misiunea cu echipaj de aselenizare».

Echipajele misiunilor Shenzhou-19 și Shenzhou-20, în stația spațială Tiangong, pe 25 aprilie. XINHUA / Jin Liwang (EFE) Stația spațială Tiangong este un câmp de testare unde China efectuează experimente științifice în căutarea progreselor legate de explorarea cosmosului. Primul său modul a fost pus pe orbită în 2021; a intrat în faza operațională în 2022; de atunci, echipajul său se rotește la fiecare șase luni (cei din Shenzhou-20 îi înlocuiesc pe cei trei din Shenzhou-19). În viitor, ar putea deveni singura de acest fel, când Stația Spațială Internațională —un proiect condus de Statele Unite, în care China este interzisă din cauza legăturilor militare ale programului său spațial— va fi pensionată în 2030. În timpul șederii lor în Tiangong —înseamnă Palatul Ceresc— echipajul Shenzhou-20 are planificat să efectueze 59 de experimente științifice și tehnologice privind științele biologice spațiale, fizica în microgravitate și noile tehnologii spațiale, potrivit purtătorului de cuvânt citat, Lin Xiqiang. Vor încerca să progreseze în domenii precum cultivarea de cipuri pentru organoide cerebrale vascularizate (celule care seamănă cu creierul uman), dinamica neechilibrată a materiei moi și pregătirea în spațiu a materialelor supraconductoare de înaltă temperatură. Până în prezent, stația a găzduit peste 200 de proiecte științifice; peste 100 de mostre generate s-au întors pe Pământ pentru studiu. Iar în laboratoarele sale s-au făcut pași pentru producția pe orbită a condensatului Bose-Einstein, o stare a materiei care se obține la temperaturi apropiate de zero absolut, și construcția primei platforme experimentale din lume de simulare cuantică cu rețele optice spațiale, potrivit Agenției Spațiale cu Echipaj din China. Se așteaptă ca unele dintre experimente să aducă rezultate relevante în dezvoltarea de noi materiale, studiul efectelor fiziologice ale radiațiilor spațiale și al efectelor biomagnetice la nivel molecular. Noua misiune va investiga cu planarii (un tip de vierme plat cu structură simplă), bacterii Streptomyces și pești zebra pentru a studia probleme precum pierderea osoasă și tulburările cardiovasculare cauzate de imponderabilitate, probleme medicale care reprezintă o provocare pentru explorarea umană a spațiului profund.

«Fiecare călătorie spațială este unică», a comentat comandantul Chen Dong, în fruntea misiunii Shenzhou-20, miercuri, cu o zi înainte de decolare. Este unul dintre cei mai experimentați astronauți din China. Fost pilot de luptă, în vârstă de 46 de ani și cu numeroase decorații, se pregătea să decoleze pentru a treia oară spre spațiu. «Sperăm să câștigăm mai multă experiență și progrese în operațiune. Cel mai important este să finalizăm lucrarea cu zero erori», a adăugat el în apariția în care el și colegii săi de misiune au fost prezentați lumii în spatele unei vitrine, pentru a evita contactul cu exteriorul. Comandantul a amintit că decolarea va avea loc exact la 55 de ani de la primul mare punct de reper spațial al Chinei: pe 24 aprilie 1970, Republica Populară a pus pentru prima dată pe orbită un satelit. Acel episod a marcat o națiune care încerca să iasă din mizerie și să lase în urmă ceea ce numesc de obicei «secolul umilinței». Erau vremuri grele, cu țara traversată de crunta Revoluție Culturală. Scriitorul chinez Liu Cixin, unul dintre cei mai recunoscuți autori de science fiction, a povestit despre amprenta pe care a lăsat-o acel episod în timp ce era copil și despre modul în care l-a făcut să-și proiecteze visele spre spațiu. Astăzi este sărbătorit în afara Chinei și, în același timp, unul dintre autorii cărora autoritățile din Beijing le oferă atenție, conștiente că science fiction-ul ajută la construirea narațiunii ca putere tehnologică. «A fost preludiul explorării vastului univers de către poporul chinez», și-a amintit comandantul Chen, flancat de colegii săi de misiune. Multe dintre frazele sale au fost injectate cu un ton patriotic. «Aceasta nu este doar o poveste despre lupta Chinei în spațiu, ci și o poveste glorioasă despre decolare».

«Am norocul că m-am născut în noua eră și că pot uni visul meu personal cu visul chinezesc și visul spațial», a adăugat colegul său Chen Zhongrui, de 40 de ani, și el fost pilot al forțelor aeriene. Cel mai tânăr dintre cei trei, Wang Jie, un inginer aerospațial de 35 de ani, a rememorat un episod din copilărie din provincia natală Mongolia Interioară: acolo a aterizat, în 2003, Yang Liwei, primul astronaut chinez, membru al echipajului Shenzhou-5. «A inspirat și a emoționat întreaga țară. M-a atins profund. Am simțit că astronauții sunt misterioși și sacri și am simțit dorința de a zbura în spațiu», a spus el. «Acum, în sfârșit, salut primul meu zbor și contribui la construcția unei puteri spațiale». Schela albastră s-a deschis, dezvăluind Lunga Marcha, albă și verticală. Totul pare gata de lansare. La 17.17, ora locală, zeci de oameni exclamă numărătoarea inversă în chineză de pe o esplanadă de ciment la un kilometru și jumătate distanță. «Wu, si, san, er, yi, ¡dianhuo! [cinci, patru, trei, doi, unu, decolare!]». Racheta exală un fum dens cu tonuri ocru. Se aude un vuiet cutremurător. Un foc portocaliu și apoi pal propulsează artefactul spre cer și dispare în câteva secunde. Pe platformă, fumul rămâne suspendat lângă niște caractere chinezești uriașe: «Autosuficiență, inovare și depășire».