În acest 15 aprilie, se împlinesc doi ani de la conflictul dintre Forțele Armate și Forțele de Sprijin Rapid și alte grupări paramilitare din Sudan, unde se trăiește cea mai mare criză umanitară din lume. Unele cifre vorbesc de la sine despre acest război: 30,4 milioane de persoane au nevoie de ajutor umanitar urgent, dar nu îl primesc, jumătate din populația țării nu are suficientă mâncare și apă și cel puțin jumătate de milion de civili suferă de foame extremă, iar 12 milioane de persoane au fost nevoite să-și părăsească casele.

1. Morții: Marea întrebare

Deși criza din Sudan este cea mai gravă criză umanitară din lume în acest moment, nu există certitudine cu privire la numărul victimelor. În septembrie, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat într-o conferință de presă că conflictul ar fi putut lăsa până în acel moment peste 20.000 de morți, deși a recunoscut că cifrele reale ar putea fi mult mai mari. În noiembrie, London School of Hygiene and Tropical Medicine a publicat un studiu care estimează că cifra se ridica la 61.000 de morți în primele 14 luni. Dar trimisul special al SUA în Sudan, Tom Perriello, a ajuns să sugereze o cifră și mai mare: 150.000.

2. Unul dintre cele mai mari strămutări forțate de pe planetă: 12 milioane de persoane au fugit din casele lor

Într-o țară de 50 de milioane de locuitori, 12,6 milioane de persoane au fost nevoite să-și părăsească casele și să se refugieze în străinătate sau în alte zone din Sudan, conform datelor din aprilie 2025 difuzate de Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (ACNUR). Aceasta echivalează cu golirea întregului Portugalia sau obligarea tuturor locuitorilor din Catalonia și Comunitatea Valenciană la un loc să-și abandoneze casele.

Din cele 12,6 milioane de persoane strămutate, 70% se află încă în țară. Adică, Sudanul este statul cu cei mai mulți strămutați interni din lume. În fuga și căutarea unui refugiu, multe persoane se confruntă cu situații extreme: foamete ―ca în tabăra Zamzam, cea mai mare din Sudan și recent preluată de Forțele de Sprijin Rapid― lipsă de apă și electricitate, boli și lipsă de îngrijire medicală. Celălalt 30% dintre strămutați au trecut granițele spre Egipt, Sudanul de Sud sau Ciad, în principal, în căutarea unui loc sigur. Dar nici în aceste locuri nu există garanții. În Egipt, de exemplu, se procesează o lege a azilului care îngreunează solicitanților posibilitatea de a cere protecție.

3. Foametea: 24,6 milioane de persoane în risc de insecuritate alimentară acută

Jumătate dintre locuitorii Sudanului, adică 24,6 milioane de persoane, nu au suficientă mâncare și apă. Cel puțin jumătate de milion de persoane suferă deja oficial de foamete, cel mai grav nivel de lipsă de alimente. Așa indică „termometrul” foametei, așa-numita Clasificare Integrată a Fazelor (CIF), care stabilește cinci niveluri de insecuritate alimentară: minimă (1), accentuată (2), criză (3), urgență (4) și catastrofă sau foamete (5). Urgența începe de la faza 3, când gospodăriile au probleme în a accesa alimentele. În această situație se află 15,8 milioane de persoane din Sudan, conform proiecțiilor CIF pentru perioada decembrie 2024-mai 2025. În faza 4, în care se află opt milioane de persoane în Sudan, există deja o lipsă „gravă” de mâncare și se înregistrează niveluri foarte ridicate de malnutriție. În faza 5, care afectează jumătate de milion de persoane în țară, există lipsă de acces „extremă” la alimente și apă timp de mai multe zile.

Pentru ca foametea să fie declarată, Comitetul de Revizuire a Foametei (FRC, conform siglei sale în engleză) trebuie să constate că una din cinci gospodării suferă de lipsă extremă de alimente, că 30% dintre copii sunt grav desnutriți și că cel puțin două din 10.000 de persoane (sau cel puțin patru din 10.000 de copii sub cinci ani) decedează zilnic ca rezultat al inaniției absolute sau al interacțiunii dintre desnutriție și boală. Foametea a fost declarată în Somalia în 2011, în Sudanul de Sud în 2017 și în 2024 în Sudan, în tabăra Zamzam.

4. Câte ore de muncă sunt necesare pentru a cumpăra coșul de bază? În Sudan, 166, în Spania, 2,8

ONG-ul World Vision a calculat câte ore trebuie să muncească o persoană pentru a cumpăra un coș de alimente de bază în 77 de țări diferite. În Sudan, o persoană ar avea nevoie de 166 de ore (sau 20,7 zile lucrătoare de opt ore fiecare) pentru a cumpăra un coș cu 10 produse ―cum ar fi banane, orez, făină de grâu, porumb, ouă, printre altele―, în timp ce o persoană din Spania ar trebui să lucreze doar 2,8 ore pentru a aduna banii pentru a cumpăra același coș. Acestea sunt date din 2024, anterioare recrudescenței conflictului, care a îngreunat sarcinile agricole și a multiplicat prețul produselor precum sorgul, al cărui valoare pe piețe s-a cincit, și inundațiilor din octombrie trecut, cele mai grave din ultimii 60 de ani, care au lăsat 686.000 de persoane afectate.

5. Breșa în ajutorul umanitar: 50% în 2024, 7% în ceea ce a trecut din 2025

Peste 30 de milioane de persoane au nevoie de ajutor umanitar ―cu cinci milioane mai mult decât acum un an― dar banii nu ajung. În 2024, s-a obținut aproximativ 48% din ceea ce a fost solicitat de ONU, iar în primele două luni ale acestui an s-a obținut 7% din totalul fondurilor cerute.

Shaun Hughes, coordonator de urgențe al Programului Alimentar Mondial (PAM) pentru Sudan, a explicat săptămâna trecută într-o conferință de presă că, fără finanțare suficientă, entitatea trebuie să aleagă între a reduce numărul beneficiarilor de ajutor sau a reduce cantitățile din rațiile livrate. „Asta se întâmplă deja”, a avertizat el.

6. Reducerea fondurilor OMS va afecta patru milioane de sudanezi

Statele Unite erau cel mai mare donator individual al Sudanului, iar reducerile anunțate de președintele Donald Trump umbresc și mai mult peisajul. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat că retragerea Statelor Unite din entitate și înghețarea programelor sale de cooperare vor avea un impact asupra asistenței medicale a peste patru milioane de sudanezi și asupra prestării de servicii în 335 de infrastructuri sanitare.

7. A crește în mijlocul războiului: se dublează numărul copiilor care au nevoie de asistență umanitară

Jumătate dintre strămutații de război sunt minori. În plus, Unicef calculează că 15,2 milioane de copii au nevoie de ajutor umanitar, dublu față de începutul anului 2023, când se calcula o cifră de 7,8 milioane. Făcând o paralelă, este ca și cum dublul minorilor din Spania nu ar avea acces la condiții demne de viață.

Unicef a avertizat, de asemenea, că 90% dintre minorii sudanezi nu merg la școală. „Și este posibil să nu-și mai continue niciodată educația”, avertiza ONU într-un alt document. Un minor neșcolarizat este mai expus riscului de a fi violentat sexual sau, în cazul fetelor, de a fi obligate să se căsătorească. Agenția ONU consacrată copilăriei a informat anul acesta că, din 2023, au fost documentate 221 de violări împotriva copiilor.

Un grup de copii se joacă în tabăra de strămutați din Adre, în Ciad, în septembrie trecut. Se calculează că peste 200.000 de persoane se refugiază în acest loc. Abdulmonam Eassa (Getty Images)

8. Agresiuni împotriva femeilor și fetelor ca armă de război: crește cu 288% cererea de servicii pentru violența de gen

Numărul femeilor și fetelor cu risc de a suferi violență de gen s-a triplat în acești doi ani de război. Astăzi, 12,1 milioane de persoane sunt în pericol de a fi violate sexual, a avertizat ONU Femei. „În 2024, Sudanul a experimentat o creștere uluitoare de 288% a cererii de servicii împotriva violenței de gen, în comparație cu anul anterior”, a adăugat organizația într-un bilanț recent.

La rândul său, Amnesty International a adunat voci din spatele acestor cifre. În raportul „Ne-au violat pe toate”. Violența sexuală împotriva femeilor și fetelor în Sudan, organizația de apărare a drepturilor omului, documentează 36 de cazuri de femei atacate de grupările armate. O femeie de 30 de ani, văduvă și mamă a unei fetițe, a povestit, de exemplu, că a fost violată de trei soldați din Forțele de Sprijin Rapid. „A fost foarte umilitor. Nu am mers la niciun spital pentru că nu am vrut ca nimeni să știe. Voi sunteți primele persoane cu care împărtășesc asta. Mă simt distrusă”, spune raportul, care dezvăluie, de asemenea, cazuri de sclavie sexuală, atacuri în grup și tortură.

O femeie care a fugit cu fiicele ei din Sudan, și care în ianuarie 2024, se afla în tabăra de refugiați din Gorom (Sudanul de Sud), cerea ajutor în mijlocul unei vizite a ministrului de externe german de atunci, Heiko Maas. picture alliance (dpa/picture alliance via Getty Images)

9. Sănătate: Peste 75% dintre centrele medicale din zonele de conflict nu funcționează

Peste 75% dintre spitalele și centrele de sănătate din zonele afectate de conflictul din Sudan nu sunt operaționale, conform datelor OMS. Aceasta implică faptul că profesioniștii sanitari nu pot acorda ajutor răniților și victimelor violenței sexuale, nu pot vaccina populația vulnerabilă ―acoperirea națională de vaccinare s-a prăbușit de la 85% la aproximativ 50%―, nu pot răspunde la ravagiile foametei și nici nu pot stăpâni bolile transmisibile. Tragediile se acumulează și astăzi, de exemplu, zone din țară precum Kassala sunt lovite de holeră. Între iulie 2024 și februarie 2025, au fost înregistrate 56.900 de cazuri de holeră și 1.529 de decese, conform datelor OMS.