Nimeni nu-și poate scoate imaginea din cap

Nimeni nu-și poate scoate imaginea din cap: sute de pantofi anonimi într-o tabără de antrenament a crimei organizate din Teuchitlán, zeci de haine, rucsacuri, oje, periuțe de dinți... Hainele fără stăpân au deschis un tunel sinistru în imaginația mexicanilor, care i-a lovit mai mult decât alte descoperiri recurente de cadavre dezmembrate în saci negri. Femeile care de ani de zile își caută fiii dispăruți prin teritoriile periculoase ale narcomafiei s-au confruntat cu groază cu tricoul gri cu un rățoi, cu cel care afișează numărul 23, cu rucsacul albastru sau cu pantofii roz, pentru că ele poate pot pune o față acestor haine. Ca într-un film de groază, nu știau dacă să închidă ochii cu putere sau să-i deschidă la adevărul cel mai dureros. Teuchitlán, în inima statului Jalisco, care este ca și cum ai spune în inima sângerosului Cartel Jalisco Nueva Generación, este deja noua imagine a holocaustului, nu degeaba a fost botezat Auschwitz-ul Mexicului. Dar pe aceste meleaguri, unde domnește legea tăcerii, toți știu că ferma Izaguirre, unde erau duși tinerii pentru a fi dezumanizați prin privirea torturii și a crimei, nu este singurul centru de antrenament unde se pot găsi oase printre cenușă. Este doar un copac în pădure.

În multe zone din Mexic, copiii sunt învățați să tacă

În multe zone din Mexic, copiii sunt învățați să tacă și, dacă este posibil, să nu vadă și să nu audă. Li se insuflă aceeași teamă de membrii bandelor din cartier ca și de poliție. Nu familia sau școala sunt vinovate de o societate care acuză putreziciune, ci spațiul public este cel care s-a pierdut. De la școală acasă pândește lupul, de la discotecă la locuință, iar lupul poate fi în uniformă. Scandalul de la Teuchitlán și nevoia politică de a oferi niște rezultate au deschis o groapă urât mirositoare care își extinde galeriile în mai multe state ale țării, pentru că acei băieți care și-au lăsat hainele la fermă proveneau din multe părți, au sosit într-o zi la autogara din Guadalajara și urma lor s-a pierdut pentru totdeauna. Astăzi, autoritățile din alte capitale sunt acuzate că i-au înșelat cu oferte false de muncă și se fac arestări în Ciudad de México a presupușilor recrutori de "carne proaspătă", cum sunt numiți tinerii nou-veniți în aceste tabere. "Unde sunt asasinii?", a întrebat un procuror din Jalisco, acum câțiva ani, când a ajuns în fața polițiștilor care făcuseră o razie. Cum să se gândească că erau acei copii pe care îi avea în față?

Există primării unde poliția locală abia dacă servește

Există primării unde poliția locală abia dacă servește la organizarea traficului la o cursă de ciclism sau pentru infracțiuni minore, iar acestea din urmă le pot folosi pentru a vedea cine dintre hoți are aptitudini pentru a deveni criminali. Ultimele știri indică faptul că unii dintre polițiștii din Tala, o localitate din apropiere de Teuchitlán, lucrează pentru Cartelul Jalisco, tocmai la răpirea băieților pentru a-i transforma în asasini. Dar cine nu lucrează pentru Cartelul Jalisco pe aceste meleaguri? Acum doi ani, revista Science a publicat un articol care plasa narcomafia ca al cincilea angajator din Mexic, cu aproximativ 180.000 de persoane în serviciul său, și propunea o soluție: trebuia oprită recrutarea. Cei 124.000 de dispăruți care figurează pe lista oficială din Mexic indică faptul că boala își continuă cursul. Și probabil cu mai multă virulență decât înainte.

Să-i spunem José

Să-i spunem José. José a fost un asasin plătit în slujba cartelului Sinaloa. A petrecut 13 ani în închisoare și astăzi este frizer în Guadalajara. A reușit să scape din ghearele crimei, care îi așteaptă încă la ieșirea din închisoare cu niște facturi de încasat. Pepe s-a dus voluntar în rândurile lui Rafael Caro Quintero, șeful Cartelului Sinaloa: "Atunci te invitau să mergi și o făceai de bunăvoie, poate din cauza lipsurilor din familie sau pentru că vedeau că-ți place muzica aia războinică, sau luxul. Îți schimbau cuțitul cu pistolul și bicicleta cu o camionetă", explică el. Și să ucizi. Pentru 3.000 de pesos (140 de euro) "la 10 sau 15 tipi", spune frizerul. "Un fiu de-al meu s-a dus și el voluntar în Zacatecas, nu i-a plăcut ce a văzut și s-a întors", spune el. "Acum nu există invitație, acum există răpire. Ei înșiși [cartelurile] i-au speriat pe băieți cu atâta violență și cu acele cadavre dezmembrate, și nu mai sunt atât de mulți care vor să intre în asta. Înainte era diferit."

Cartelurile nu mai sunt doar trafic de droguri

Cartelurile nu mai sunt doar trafic de droguri, deși drogurile vândute la bucată servesc la finanțarea întregii trupe de asasini, pentru ca aceștia să scoată bani buni și să se laude cu asta. Crima este implicată în zeci de afaceri, orice dă bani trece pe la ei, fentanilul, da, dar și berea și creveții, niște bărci de agrement pentru turiști la sud de capitală, piețele de fructe sau de șosete, cărora li se percepe o taxă pentru a vinde, agricultura și creșterea animalelor. Marea întreprindere nu a făcut decât să crească și, în ultima vreme, și-a extins puterea, plasând în anumite primării politicienii pe placul lor, la fel primari ca și șefi ai poliției, responsabili de resurse umane sau trezorieri. Ca în mafia italiană, ei sunt cei care împart dreptatea și la ei apelează cetățenii când trebuie pedepsit un hoț, când se cere un credit, când se plătește pentru asistență medicală sau orice altă nevoie de bază. O populație recunoscătoare (și mereu cu frică) primește de Crăciun jucării dăruite de El Mencho, stăpânul statului Jalisco, sau prăjituri de Rusalii sau alimente în vreme de pandemie. Nu este vorba că ar fi un stat paralel, spun experții, ci că în unele locuri sunt deja singurul stat.

Teuchitlán a scos din nou la iveală acest lucru

Teuchitlán a scos din nou la iveală acest lucru, și cu virulență. Polițiștii de la Parchetul statului au intrat acum șase luni în aceeași fermă, au arestat 10 persoane, au salvat doi ostatici și au scos un cadavru. Ce se știe despre toate acestea? Puțin sau nimic. Ferma a rămas cu toate dovezile înăuntru, nu s-au luat amprentele digitale cum trebuie, două vehicule asigurate de poliție au fost furate în aceste luni, iar declarațiile supraviețuitorilor au fost total ineficiente. Nici măcar nu se știe a cui este ferma. Parchetul statului nu și-a făcut treaba și va fi foarte greu să se judece pe cineva. Cetățenii știu deja motivul: polițiștii nu pot fi atât de idioți, sunt doar în slujba crimei. Nici ei nu o fac de plăcere, ci sub puterea amenințărilor. Nimeni nu vrea să calce pe o mină și narcomafia are totul minat.

"Cum să dezmembrezi ceva atât de împletit în societate?"

"Cum să dezmembrezi ceva atât de împletit în societate?", se întreabă Augusto Chacón, de la organizația Jalisco Cómo Vamos, care se ocupă de radiografierea cu statistici a vieții în acest stat, a infracțiunilor și a arestărilor, a bugetului și a ajutoarelor sociale. "Sărăcia este un factor, dar nu explică totul, dacă băieții ar merge de bunăvoie, nu ar exista aceste răpiri", afirmă el. "Ceea ce lipsește este statul." În Jalisco sunt 15.000 de dispăruți, dar această absență a statului se regăsește în zone întinse ale țării, de la Tamaulipas la Sinaloa, de la Michoacán la Chiapas, de la Nayarit la Coahuila.

Uriașul plămân verde al orașului Guadalajara

Uriașul plămân verde al orașului Guadalajara, capitala statului Jalisco, se numește La Primavera și este o zonă împădurită unde locuiesc oameni cu resurse. Acolo are ferma fratele lui Mencho, Doble R, i se spune, și așa se citește pe poarta casei sale, unde intră și ies dubele blindate și se plimbă caii pursânge. Este și locul de reședință al gărzilor de corp ale unui guvernator al statului, în perfectă conviețuire. Este o zonă liniștită, câine nu mănâncă câine, ceea ce nu împiedică ca într-o zi oarecare din 2019 să se găsească 119 saci cu cadavre într-o fântână din pădure, sau să se găsească cadavrul unui inginer practic pe același traseu pe care îl folosesc copiii pentru a merge la școală, sau ca într-unul dintre barurile care înconjoară lacul de acumulare de la Vega, un peisaj idilic, chelnerii să numere banii în teancuri. Vecinii o știu, deși doar unul o povestește și fără să-și dea numele, frica comandă și dictează prudență. Unele dintre aceste întâmplări nici măcar nu apar în știri, pentru că îi omoară și pe jurnaliști, după cum se știe.

Unde locuiesc narcomafiații și familiile lor

Unde locuiesc narcomafiații și familiile lor nu intră nici Armata, nici poliția, "în aceste proprietăți se poate dormi cu ușile deschise", rezumă o vecină. Deși, din când în când, își trimit un mesaj pe WhatsApp: "Ai văzut că Armata l-a luat pe X în această dimineață? L-au scos din casă." Viață normală alături de narcomafie. Toți știu că orice loc pe unde calcă zilnic poate fi un cimitir clandestin. În drum spre Tala, o altă localitate din apropiere de La Primavera, camioanele transportă la fabrică trestia de zahăr pentru a o transforma în zahăr. Iar câmpurile de agave pentru tequila traversează dealurile cu mii de săbii albastre. Alți 30 de kilometri mai departe se află frumosul oraș Tequila, cu celebrele sale crame, foarte turistic. Și ceva mai departe, marea, Puerto Vallarta: acolo se scălda Ava Gardner în Noaptea Iguanei și acum experții situează sediul central al marii întreprinderi care este Cartelul Jalisco Nueva Generación (CJNG), cel cu patru litere. "De aceea, acolo nu se întâmplă nimic", spune Eduardo Guerrero, unul dintre marii experți în mafiile mexicane. Oamenii continuă să meargă să se scalde între valuri și lux.

Tala, lângă pădure, a avut și ea taberele sale

Tala, lângă pădure, a avut și ea taberele sale de recrutare forțată și exterminările în saci, care au ieșit la lumină în 2017. Pădurarilor care intră să stingă focurile în munți dincolo de linia interzisă li se cere politicos să părăsească pădurea și focul rămâne aprins acolo, povestește o femeie care știe bine acest lucru. "Sunt laboratoare de droguri", traduce ea. "Mirosul este inconfundabil când te apropii." Pe aceeași hartă a tequilei se află El Grullo și Villa Purificación, acolo da, oprire și popas pentru Mencho. Nemesio Oseguera este unul dintre cei mai căutați capi de către Statele Unite. Localnicii râd: "Nu-l caută prea mult, pentru că acolo are până și spitalul lui privat pentru a-și trata problemele renale", povestesc ei. De ce nu-l arestează? "Ei știu."

Cum să dezmembrezi toate acestea

Cum să dezmembrezi toate acestea, care au crescut ca o iederă de-a lungul anilor?, se întreba mai sus Augusto Chacón. "Este nevoie de mult curaj, bani și construirea încrederii", răspunde el însuși. Luptele dintre diferitele carteluri sunt cele care seamănă teroarea din când în când, schimburi de focuri, vehicule incendiate care blochează drumurile. Doar asta rupe falsa liniște în care trăiesc oamenii. De aceea, unii experți cred că, cu un singur cartel guvernând Mexicul, lupta ar fi mai ușoară. "Asta au căutat multe guverne, să lase unul și să-i atace pe ceilalți, dar nu s-a obținut nimic", afirmă Chacón.

Cartelul Jalisco are acum aproximativ 80 de organizații aliate

Cartelul Jalisco are acum aproximativ 80 de organizații aliate și alte 80 de celule subordonate, explică Eduardo Guerrero. Ceea ce s-a descoperit în Teuchitlán de către mamele căutătoare a scos la iveală o oroare greu de digerat chiar și pentru o populație obișnuită cu spaima, "a lovit puternic marea marcă" care vinde pacificare și justiție în sate, spune expertul. Se întâmplă ca uneori cei de jos să facă dezordine în casă fără ca cei de sus să știe. "A existat un cost reputațional și cred că vor pedepsi celula", explică Guerrero, de la Lantia Intelligence. Și politicienilor li se cer explicații și consecințe. În momentul scrierii acestor rânduri, poliția informează despre arestări în Ciudad de México legate de infernul de la Teuchitlán, dar și secretarul de Securitate din Tulum a căzut răpus de șase gloanțe. Crima nu se odihnește în weekend. După zgomot va veni liniștea și marea întreprindere își va continua cursul. Au nevoie de personal pentru a se ocupa de atâtea afaceri și recrutările sunt indispensabile.

Urme de mâini pictate pe străzile din Guadalajara în semn de pace, în ziua de 21 martie 2025. Hector Guerrero

Antropologul social Danielle Strickland

Antropologul social Danielle Strickland își desfășoară cercetările la Universitatea Iezuită din Guadalajara, Iteso. A lucrat cu mulți deținuți din narcomafie și cu tineri din Cerro del Cuarto, unul dintre miile de cartiere periferice unde se poate studia sărăcia și derivatele sale sociale în Mexic. "Când nu ai avut nimic și ți se oferă 5.000 de pesos pe săptămână, simți pentru prima dată că ești regele cartierului, este o chestiune de adrenalină, de arme și camionete, de femei și droguri, dar într-o zi îi trimit să ucidă și nu mai există cale de întoarcere. Uneori ies din închisoare și se întorc la organizație, dar sunt sigură că, dacă i-ar schimba de țară, ar face cu plăcere o viață normală", asigură cea care i-a cunoscut îndeaproape. "Adevărata dependență este de bani", va explica și asasinul reciclat în frizer. "Se poate ieși și lucra în ceva legal, dar nu vor avea niciodată atâția bani ca atunci când vând droguri." Acei tineri apără ceea ce fac, nu vor să fie victimizați, adaugă profesoara Strickland. "Nu vor să dea vina nici pe părinții lor, nici pe cartier, își apără propria decizie, deși nu pot părăsi cartelul. Visul lor este să nu fi intrat, dar nu mai pot ieși."

Dar nu toți sunt voluntari

Dar nu toți sunt voluntari, nici pe departe, dacă ar fi așa, nu ar exista mii de dispăruți în Mexic. "Când recrutează un tânăr dintr-o bandă, o fac cu forța, știu că, dacă nu se aliniază cu ei, un polițist îi va planta droguri sau dovezi false și îl vor băga la închisoare", explică Strickland. Nu există alte opțiuni. Marea întreprindere nu-și umple niciodată stomacul. În acest fel ajung mii de tineri în plină pubertate în centrele de recrutare, unde sunt obligați să asiste la atrocități fără să-și abată privirea și li se cere participarea la sabat. "Le vorbesc frumos, îi seduc", spune frizerul. "Vrei să fii comandant sau doar un câine?". Îi prind pe tinerii din alte carteluri și îi omoară în fața lor. Le oferă cuțitul. "Dacă nu vor să-l folosească, îi lasă să se uite, încă o vreme, cum se distrează cu dușmanii. Când psihicul s-a adaptat deja, îți dau o armă, acesta este premiul, puterea." Frizerul nu știe ce s-a întâmplat exact la acea fermă, dar are câteva ipoteze. "S-ar putea ca alți dușmani să fi venit și să-i fi ucis pe toți, și mie mi-a fost dat să fac asta." Nici despre cuptoarele crematorii pe care mamele căutătoare le-au observat acolo nu are îndoieli: "Mai întâi îi ard în bazine subterane și apoi există mori speciale pentru a măcina oasele, sau cu simple ciocane pe plăci de oțel." Da, cu siguranță, cel care a botezat Teuchitlán ca Auschwitz nu s-a înșelat.

Personalul parchetului statului păzește interiorul fermei Izaguirre, în Teuchitlán, Jalisco, în ziua de 20 martie 2025. Hector Guerrero

Realitatea Mexicului este acel film de groază

Realitatea Mexicului este acel film de groază pe care oamenii s-au obișnuit să-l vadă în serialele cinematografice, întinși pe canapea. Dar este și o alta, cea a milioane de cetățeni pașnici al căror concept de bunăstare este doar să nu fie agresați când merg de la serviciu acasă, de la școală la sala de sport, de la bar la pat. Guadalajara este una dintre cele mai prospere capitale ale țării. Drumul spre Teuchitlán lasă să se vadă companii internaționale, proprietăți rezidențiale confortabile, centre educaționale bune. Sunt cele două realități ale Mexicului și își întorc spatele pentru a nu vedea și a nu auzi. Tăcerea este lege. Același vecin care vine să te întrebe dacă nu miroase a benzină este cel care vrea să te facă să spui că da, acolo alături sunt niște răufăcători care fac trafic cu combustibil. Nu trebuie să cazi în capcană. Doar să taci și asta se învață de la școală.