Între 15 și 16 iunie 2016, la hotelul Marriott din Köln, Germania, peste 150 de reprezentanți ai companiilor aeriene, ai autorităților de reglementare, medici și membri ai asociațiilor de piloți și însoțitori de bord s-au reunit pentru a elabora un plan de acțiune urgent, dezbătut timp de un an, menit să consolideze siguranța în transportul aerian și să evite repetarea unui dezastru precum cel al zborului Germanwings 9525 din Alpii francezi, din 24 martie 2015, în care 150 de persoane au murit. Această tragedie a avut un impact major asupra opiniei publice și a marcat o schimbare importantă în aviație, similar cu accidentul de la Los Rodeos din Tenerife (1977) sau atentatul de la World Trade Center din New York (2001).

Între 15 și 16 iunie 2016, la hotelul Marriott din Köln, Germania, peste 150 de reprezentanți ai companiilor aeriene, ai autorităților de reglementare, medici și membri ai asociațiilor de piloți și însoțitori de bord s-au reunit pentru a elabora un plan de acțiune urgent, dezbătut timp de un an, menit să consolideze siguranța în transportul aerian și să evite repetarea unui dezastru precum cel al zborului Germanwings 9525 din Alpii francezi, din 24 martie 2015, în care 150 de persoane au murit. Această tragedie a avut un impact major asupra opiniei publice și a marcat o schimbare importantă în aviație, similar cu accidentul de la Los Rodeos din Tenerife (1977) sau atentatul de la World Trade Center din New York (2001).

În cadrul summitului, s-a analizat în detaliu acțiunea sinucigașă a copilotului Andreas Lubitz, care a prăbușit intenționat aeronava într-un munte. S-a definit o hartă a riscurilor și s-au formulat recomandări, ulterior transformate în reglementări, pentru a preveni ca o problemă de sănătate mintală a oricărui membru al echipajului să reprezinte un risc în aer.

În cadrul summitului, s-a analizat în detaliu acțiunea sinucigașă a copilotului Andreas Lubitz, care a prăbușit intenționat aeronava într-un munte. S-a definit o hartă a riscurilor și s-au formulat recomandări, ulterior transformate în reglementări, pentru a preveni ca o problemă de sănătate mintală a oricărui membru al echipajului să reprezinte un risc în aer.

Unul dintre rezultatele întâlnirii de la Köln a fost impunerea prezenței a cel puțin două persoane în cabina piloților în orice moment, pentru a evita blocarea ușii din interior, măsură luată după atentatele din 11 septembrie. Dacă un pilot părăsește cabina, un însoțitor de bord sau un alt membru al echipajului îl înlocuiește. De asemenea, s-au introdus controale aleatorii de alcool și substanțe psihoactive pentru personalul aerian, inclusiv pentru cel al companiilor străine care operează în Uniunea Europeană. Un alt aspect important a fost consolidarea verificărilor stării de sănătate a echipajelor și implementarea programelor de sprijin psihologic permanent în cadrul companiilor.

Unul dintre rezultatele întâlnirii de la Köln a fost impunerea prezenței a cel puțin două persoane în cabina piloților în orice moment, pentru a evita blocarea ușii din interior, măsură luată după atentatele din 11 septembrie. Dacă un pilot părăsește cabina, un însoțitor de bord sau un alt membru al echipajului îl înlocuiește. De asemenea, s-au introdus controale aleatorii de alcool și substanțe psihoactive pentru personalul aerian, inclusiv pentru cel al companiilor străine care operează în Uniunea Europeană. Un alt aspect important a fost consolidarea verificărilor stării de sănătate a echipajelor și implementarea programelor de sprijin psihologic permanent în cadrul companiilor.

La zece ani de la tragedie, Ángel González, din cadrul sindicatului piloților Sepla, subliniază că “se efectuează teste psihologice mai aprofundate atunci când cineva obține o licență de zbor, semnează cu o companie aeriană sau își schimbă angajatorul”. Acesta afirmă că “zborul este acum mai sigur datorită lecțiilor învățate în urma accidentului Germanwings”. S-a intensificat, de asemenea, supravegherea personalului medical care examinează piloții, s-au îmbunătățit procedurile sanitare și s-a revizuit rolul autorităților aeronautice în gestionarea riscurilor de siguranță.

La zece ani de la tragedie, Ángel González, din cadrul sindicatului piloților Sepla, subliniază că “se efectuează teste psihologice mai aprofundate atunci când cineva obține o licență de zbor, semnează cu o companie aeriană sau își schimbă angajatorul”. Acesta afirmă că “zborul este acum mai sigur datorită lecțiilor învățate în urma accidentului Germanwings”. S-a intensificat, de asemenea, supravegherea personalului medical care examinează piloții, s-au îmbunătățit procedurile sanitare și s-a revizuit rolul autorităților aeronautice în gestionarea riscurilor de siguranță.

În fața experților reuniți la Köln, Chaouki Chabbi, director adjunct al EASA, a menționat că “nicio acțiune nu este 100% eficientă, dar fiecare pas ne apropie de un sistem mai sigur”. Reprezentantul Sepla susține această idee: “Siguranța în avion înseamnă protocol și redundanță. Nu există mod de transport mai sigur deoarece sunt doi piloți, sau chiar trei pe zborurile lungi, bine pregătiți și atenți la ceea ce face colegul”. Din acest motiv, sindicatul spaniol se opune oricărei tentative de reducere a numărului de personal tehnic din cabină: “Siguranța este prioritară. Acceptăm ca inteligența artificială să fie un complement, dar nu un substitut pentru personalul tehnic, așa cum se discută în industrie”, avertizează González.

În fața experților reuniți la Köln, Chaouki Chabbi, director adjunct al EASA, a menționat că “nicio acțiune nu este 100% eficientă, dar fiecare pas ne apropie de un sistem mai sigur”. Reprezentantul Sepla susține această idee: “Siguranța în avion înseamnă protocol și redundanță. Nu există mod de transport mai sigur deoarece sunt doi piloți, sau chiar trei pe zborurile lungi, bine pregătiți și atenți la ceea ce face colegul”. Din acest motiv, sindicatul spaniol se opune oricărei tentative de reducere a numărului de personal tehnic din cabină: “Siguranța este prioritară. Acceptăm ca inteligența artificială să fie un complement, dar nu un substitut pentru personalul tehnic, așa cum se discută în industrie”, avertizează González.

Tragedia Germanwings a generat o avalanșă de documente, inclusiv raportul agenției franceze de investigare a accidentelor (BEA), sondaje efectuate în rândul personalului de zbor și modificări legislative. Concluzia principală a fost că accidentul s-a datorat acțiunii deliberate și planificate a copilotului, care se afla singur și închis în cabină. Prin urmare, prevenirea unor astfel de evenimente a devenit esențială.

Tragedia Germanwings a generat o avalanșă de documente, inclusiv raportul agenției franceze de investigare a accidentelor (BEA), sondaje efectuate în rândul personalului de zbor și modificări legislative. Concluzia principală a fost că accidentul s-a datorat acțiunii deliberate și planificate a copilotului, care se afla singur și închis în cabină. Prin urmare, prevenirea unor astfel de evenimente a devenit esențială.

După ce s-a aflat că Andreas Lubitz a ascuns companiei aeriene rezultatele consultărilor cu psihologii și concediul medical, s-a deschis problema confidențialității medicale și a impactului acesteia asupra siguranței publice. În urma unei dezbateri intense, s-a permis companiilor aeriene accesul la informații psihologice, în situații de urgență, reducând limitele secretului medical.

După ce s-a aflat că Andreas Lubitz a ascuns companiei aeriene rezultatele consultărilor cu psihologii și concediul medical, s-a deschis problema confidențialității medicale și a impactului acesteia asupra siguranței publice. În urma unei dezbateri intense, s-a permis companiilor aeriene accesul la informații psihologice, în situații de urgență, reducând limitele secretului medical.

Raportul BEA a scos la iveală și o realitate tristă: posibila ascundere a problemelor medicale de către echipaj, de teama pierderii licenței și a locului de muncă. Sectorul aerian a fost îndemnat să ia măsuri pentru a evita această teamă, iar sindicatele și angajații speră în aplicarea unei “culturi juste”, care să protejeze angajatul în cazul unei probleme de sănătate, pentru a preveni ascunderea unor situații precum crizele de anxietate sau depresia.

Raportul BEA a scos la iveală și o realitate tristă: posibila ascundere a problemelor medicale de către echipaj, de teama pierderii licenței și a locului de muncă. Sectorul aerian a fost îndemnat să ia măsuri pentru a evita această teamă, iar sindicatele și angajații speră în aplicarea unei “culturi juste”, care să protejeze angajatul în cazul unei probleme de sănătate, pentru a preveni ascunderea unor situații precum crizele de anxietate sau depresia.

Directorul executiv al EASA, Patrick Ky, a declarat că “Europa a introdus instrumentele adecvate pentru a proteja sănătatea mintală a echipajelor”.

Directorul executiv al EASA, Patrick Ky, a declarat că “Europa a introdus instrumentele adecvate pentru a proteja sănătatea mintală a echipajelor”.