La trei ani de la raportul Comisiei pentru Adevăr, Coexistență și Nepetare (CEV) din Columbia, este momentul să reflectăm asupra sensului și scopului căutării adevărului. Devine din ce în ce mai clar că nu vom putea cunoaște și împărtăși un adevăr concludent despre politică, fără a ne angaja într-o căutare colectivă și publică care să includă atât victimele, cât și agresorii.

Nu este vorba despre găsirea unui singur adevăr, ci despre multiple adevăruri, suficient de cuprinzătoare pentru a permite coexistența socială și a preveni repetarea violenței. Aceste adevăruri vor fi dureroase și complexe, implicând luarea în considerare a vocilor și experiențelor a milioane de victime. Va fi un adevăr multiplu, cu multe fețe și identități, care nu va putea exclude motivele și interesele agresorilor, oricât de discutabile ar părea acestea.

Problema este că victimele de ieri devin adesea agresorii de azi, după cum arată conflictul palestiniano-israelian. Atrocitățile comise împotriva locuitorilor din Gaza profanează memoria milioanelor de evrei uciși. În același timp, comunitatea internațională preferă, în mare parte, să închidă ochii la ceea ce se întâmplă.

Limitările justiției, în special în contextul crimelor împotriva umanității, subliniază complexitatea pedepsirii vinovaților. Diferitele forme de pedeapsă propuse de instituțiile legale nu justifică întotdeauna așteptările victimelor. Această problemă rezonează cu contextul istoric, când oamenii nu pot ierta ceea ce nu pot pedepsi, după cum a remarcat Hannah Arendt cu privire la crimele naziste.

În plus, este important să ne amintim de responsabilitatea istorică. Este necesar să ne amintim de masacrele și crimele comise în Columbia și în alte țări pentru a evita repetarea tragediilor. Nu trebuie permis ca violența să devină norma, iar cei care o folosesc pentru a-și atinge scopurile să primească sprijin și justificare.

În concluzie, trei adevăruri – despre violența împotriva civililor, despre coexistența democratică și despre participarea cetățenilor la luarea deciziilor – sunt amenințate. Apărarea lor cere responsabilitate și o poziție civică activă din partea fiecăruia dintre noi.