Două războaie - unul real și sângeros, cel din Gaza, și altul figurat, cel al tarifelor vamale - vor marca luni întâlnirea programată la Washington între președintele Statelor Unite, Donald Trump, și prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu. Alte probleme regionale vor fi pe masa celor doi lideri, conform surselor oficiale israeliene citate de presa locală, cum ar fi relațiile cu Turcia, presiunile asupra Iranului și mandatul de arestare emis împotriva lui Netanyahu de către Curtea Penală Internațională (CPI) de la Haga.

Degeaba a anunțat Israelul marțea trecută că suspendă taxele pentru importurile provenite din SUA. Aliați apropiați, precum statul evreu însuși, nu au scăpat de valul de tarife pe care Trump urma să le impună a doua zi, de 17% pentru produsele israeliene. Exporturile israeliene au atins anul trecut o valoare de 22 de miliarde de dolari (puțin peste 20 de miliarde de euro). În ciuda imprevizibilității unui politician cu suflet de om de afaceri precum Trump, nu se întrevede la orizont, cel puțin pe termen scurt, o deteriorare a relațiilor bilaterale. Președintele SUA a dat semne repetate că este de partea Israelului, cu anunțuri precum livrarea de arme pe care predecesorul său, Joe Biden, le blocase; ridicarea sancțiunilor împotriva coloniștilor evrei violenți, sau creșterea gradului de presiune asupra palestinienilor.

Liderul israelian, care duminică a avut încă evenimente la Budapesta în timpul vizitei sale oficiale, își îngrijește și își măsoară ieșirile în străinătate din cauza pericolului de a fi arestat pentru presupuse crime de război și împotriva umanității comise în Gaza. Chiar în această săptămână, nu numai că a fost primit cu onoruri în Ungaria de către prim-ministrul Viktor Orbán, dar acesta a profitat de ocazie pentru a anunța, în prezența lui Netanyahu, retragerea țării sale ca membru al CPI. În Ungaria a primit invitația de la Trump, care sub nicio formă nu va pune în aplicare acel mandat de arestare.

Deși liderul republican a insistat că va pune capăt conflictului din Fâșie, realitatea i se opune. Imediat după preluarea mandatului, a făcut publică o idee pe care aproape nimeni nu o consideră realizabilă: golirea Gazei, cu 2,3 milioane de locuitori, de palestinieni și transformarea ei, sub comandă Washingtonului, într-un fel de zonă de vacanță pe malul Mediteranei. Netanyahu și miniștrii săi au primit cu entuziasm planul, deși este considerat o infracțiune conform legislației internaționale. Deocamdată, nu este mai mult decât o manevră de distragere a atenției pe care, în mod recurent, o readuc în declarații, mascând-o drept proiect de emigrare voluntară.

Șeful guvernului israelian nu pare să manifeste niciun interes în încheierea războiului. Pe 18 martie, a ordonat încetarea armistițiului de aproape două luni în enclava palestiniană. În fundal se află problema care preocupă cel mai mult societatea israeliană: întoarcerea celor 59 de ostatici care rămân în Gaza, dintre care mai mult de jumătate au fost declarați morți. Hamas exercită presiuni publicând periodic videoclipuri – ultimul sâmbătă – în care captivii cer autorităților lor să ajungă la o soluție negociată și nu pe calea armelor. Între timp, manifestațiile se succed zilnic, presând prim-ministrul din cauza derivei sale autoritare și pentru a gestiona întoarcerea ostaticilor. Dar opinia publică înțelege că ambele probleme contravin interesului lui Netanyahu, care nu dorește să renunțe la putere.

Pentru a putea călători la Washington, Netanyahu a obținut amânarea de către justiția israeliană a înfățișării sale în fața tribunalelor pentru un proces de corupție programat pentru această luni, dar nu și a celei de miercuri, ceea ce înseamnă că ar trebui să se întoarcă până atunci. Aceasta este a patra vizită în SUA a liderului israelian și a doua de când Trump a preluat mandatul pentru al doilea termen pe 20 ianuarie.

Furtună judiciară

Ronen Bar, șeful demis al serviciilor secrete interne (Shin Bet), pe care Netanyahu l-a înlăturat în ciuda opoziției Curții Supreme, susține într-o scrisoare trimisă vineri acelei instanțe că prim-ministrul nu dorește sub nicio formă să pună capăt războiului, pe care îl folosește ca armă de distragere a atenției pe fondul furtunii judiciare care îl amenință. Mai mult, Bar consideră că obținerea unui acord negociat pentru eliberarea ostaticilor ar pune în pericol sprijinul partidelor ultranaționaliste care susțin coaliția de guvernământ. Șeful Shin Bet asigură că se dorește înlăturarea sa din funcție încă din 2024 pentru că nu a acceptat amânarea procesului lui Netanyahu și după ce a fost presat ca agenția să acționeze împotriva intereselor israelienilor.

Netanyahu a depus mărturie lunea trecută în așa-numitul Qatargate, un scandal de transfer de bani din Qatar investigat de Shin Bet, la scurt timp după ce au fost arestați doi consilieri care lucrau în biroul prim-ministrului. Acesta consideră că este vorba de o «vânătoare politică» menită să împiedice înlocuirea lui Ronen Bar la conducerea serviciilor secrete.