HIV rămâne o problemă gravă de sănătate publică la nivel global, cu peste 40 de milioane de decese asociate bolii în ultimii 40 de ani. Africa de Est și de Sud sunt regiunile cele mai afectate, concentrând peste jumătate din cele 20 de milioane de persoane care trăiesc cu HIV la nivel mondial. Mozambic este una dintre țările cu cea mai mare povară a bolii: în 2023, aproximativ 2,5 milioane de persoane (12,5% din populație) trăiau cu HIV, iar 85% aveau acces la tratament antiretroviral (TARV).

Cum a evoluat epidemia în Mozambic?

În deceniul 2000-2010, se estima că aveau loc aproximativ 150.000 de noi infecții pe an (cu un interval de 85.000 - 240.000). De atunci, numărul noilor infecții a scăzut, deși rămâne ridicat: în 2023 s-a estimat că au fost 87.000 de noi infecții (cu un interval de 72.000 - 108.000), reflectând una dintre cele mai ridicate rate de incidență a HIV din lume.

Probabil, cea mai mare și mai persistentă provocare în lupta împotriva HIV/SIDA în Mozambic este feminizarea epidemiei: femeile tinere (15-24 de ani) au o rată de infecție de trei ori mai mare decât bărbații (9,8% față de 3,2%). Adică, femeile sunt afectate în mod disproporționat de HIV, având de trei ori mai multe șanse de a contracta virusul comparativ cu bărbații. În plus, pentru femeile însărcinate, acest lucru reprezintă un risc dublu: vulnerabilitate crescută la alte infecții, cum ar fi malaria, și o probabilitate ridicată de transmitere verticală a virusului la copil. De aceea, ele constituie un grup deosebit de vulnerabil care necesită atenție și îngrijiri specifice.

Recent, am realizat cel mai extins studiu din Africa privind evoluția HIV la femeile însărcinate. Analizând date din Mozambic din perioada 2010-2021, au fost identificate tendințe cheie în prevalența și incidența infecției, precum și impactul politicilor de control și introducerea de noi tratamente. În special, includerea datelor corespunzătoare celor doi ani de după introducerea regimului bazat pe un nou medicament pentru HIV, dolutegravir, oferă o oportunitate valoroasă de a evalua impactul său asupra controlului HIV, dat fiind că tratamentul antiretroviral de primă linie este esențial în acest context.

Care sunt principalele concluzii ale studiului?

• Prevalența HIV la femeile însărcinate a crescut de la 28,2% în 2010 la un vârf de 35,3% în perioada 2012-2016, scăzând apoi la 21,7% în 2021.
• Incidența noilor infecții a fost alarmant de ridicată, depășind pragul de trei infecții la 100 de persoane-an, care definește zonele cu risc ridicat pentru achiziționarea HIV.
• Prevalența HIV — totalul cazurilor existente, noi sau vechi în acea perioadă — a scăzut, în timp ce incidența generală — numărul de cazuri noi — a rămas similară la femeile însărcinate din Mozambic.
• Rata de transmitere de la mamă la făt s-a redus drastic: de la 9,2% în 2010 la 0,6% în 2019-2021, coincizând cu introducerea tratamentului bazat pe dolutegravir.
• În ciuda progreselor, prevalența HIV a rămas ridicată, indicând necesitatea revizuirii politicilor preventive actuale și a implementării unor măsuri eficiente care să îmbunătățească controlul HIV în timpul sarcinii.

Aceste constatări subliniază că epidemia de HIV continuă să fie o problemă gravă de sănătate publică în această regiune din sudul Africii și trebuie să rămână o prioritate pe agenda de sănătate atât a țărilor din regiune, cât și la nivel internațional.

Mozambic continuă să se confrunte cu una dintre cele mai grave epidemii de HIV/SIDA din lume. Progresele realizate în ultimele două decenii sunt rezultatul eforturilor naționale și internaționale, deși acestea au fost condiționate de un sistem de sănătate fragil, cu numeroase provocări și o dependență puternică de ajutorul extern.

Mozambic a avansat în controlul HIV datorită investițiilor unor organisme precum ONUsida, Fondul Global, Banca Mondială și unii donatori bilaterali precum Brazilia, Irlanda, Regatul Unit, Danemarca, Canada, Suedia, Spania și, până acum, Statele Unite. Această din urmă țară a alocat prin PEPFAR, Planul de Urgență al Președintelui Statelor Unite pentru Combaterea SIDA, peste 400 de milioane de dolari (369 de milioane de euro) anual pentru prevenire și tratament. Cu toate acestea, recenta decizie a Guvernului american de a retrage aceste fonduri pune în pericol realizările obținute.

Impactul HIV depășește sfera sănătății: afectează educația, economia și viitorul a mii de copii, în special fete, care se confruntă cu riscuri mai mari de abandon școlar, căsătorie forțată și muncă infantilă. Pentru a evita un regres, este crucial să se garanteze finanțare durabilă și să se mențină această problemă pe agenda globală de sănătate și dezvoltare. Pe lângă o problemă sanitară și socială, este o chestiune de drepturi ale omului și de echitate de gen.

Tacilta Nhampossa este cercetătoare la Centrul de Cercetare în Sănătate din Manhiça (CISM) și la Institutul Național de Sănătate (INS) din Mozambic. Raquel González este cercetătoare asociată la ISGlobal & CISM și cercetătoare Ramón y Cajal la Universitatea din Barcelona. Clara Menéndez este directoarea Programului și a Inițiativei de Sănătate Maternă, Infantilă și Reproductivă a ISGlobal și cercetătoare asociată la CISM. Anna Lucas este coordonatoarea Inițiativei de Sănătate Maternă, Infantilă și Reproductivă a ISGlobal.