Xi Jinping în Asia: Stabilitate în fața presiunii SUA

Xi Jinping în Asia: Stabilitate în fața presiunii SUA

În câteva cuvinte

Vizita președintelui chinez Xi Jinping în Vietnam, Malaezia și Cambodgia a avut ca scop consolidarea relațiilor economice și politice cu aceste țări din Asia de Sud-Est, în contextul tensiunilor comerciale globale cu Statele Unite. Xi a promovat China ca un pilon de stabilitate regională și a criticat protecționismul comercial promovat de SUA.


Prima vizită în străinătate în acest an, 2025, a președintelui chinez, Xi Jinping, a avut ca scop să sublinieze viziunea sa conform căreia Asia de Sud-Est este de importanță vitală pentru Beijing, datorită relațiilor comerciale și interguvernamentale solide cu țările din regiune.

Turneul său prin Vietnam, Malaezia și Cambodgia, deși planificat dinainte, a dobândit o relevanță și mai mare în contextul actual, marcat de intensificarea ofensivei tarifare a lui Donald Trump. Asia, o regiune crucială atât pentru comerțul global, cât și pentru producția de bunuri, a fost una dintre principalele ținte ale politicii protecționiste a președintelui republican. Și Beijingul a știut să profite de conjunctură pentru a se proiecta ca un pilon de stabilitate și certitudine într-o lume din ce în ce mai agitată.

Deși a evitat să menționeze direct Washingtonul, Xi a reiterat în fața liderilor celor trei națiuni vecine necesitatea de a rezista «actelor unilaterale de intimidare», «protecționismului» și «hegemonismului». «Nu există câștigători într-un război comercial și tarifar. Protecționismul este un drum înfundat», a subliniat liderul chinez. Casa Albă a avertizat că exporturile chineze ar putea ajunge să se confrunte cu un tarif de 245% din cauza represaliilor luate de Beijing în fața escaladării, la care Ministerul chinez de Externe a replicat că este vorba despre «un joc de numere» care nu mai are «relevanță economică practică», dat fiind că, odată cu taxele anterioare, exportul devenise deja virtualmente imposibil.

Vietnam, Malaezia și Cambodgia sunt centre de producție importante de unde Statele Unite importă bunuri de tot felul, de la îmbrăcăminte, încălțăminte și mobilă, până la mașinării, electronice și semiconductori. Pe lângă tariful universal de 10%, produsele vietnameze au fost penalizate cu o taxă de 46%, cele malaeziene cu 24%, iar cele cambodgiene cu 49%. Așa-numitele «tarife reciproce» ale lui Trump ar putea intra în vigoare în iulie dacă nu se ajunge la un acord cu Washingtonul înainte de expirarea moratoriului global de 90 de zile decis de președintele american după agitația de pe burse. China este singura națiune asupra căreia tarifele impuse exporturilor rămân în vigoare (145%). Deși cele trei țări asiatice vizitate de Xi fac parte din blocul care a contactat deja Casa Albă pentru a negocia o reducere tarifară, ele se lasă curtate și de Beijing în timp ce așteaptă un răspuns.

Deși Asia de Sud-Est a obținut un respiro de 90 de zile înainte de intrarea în vigoare a tarifelor, mulți analiști avertizează că regiunea se confruntă cu o presiune crescândă pentru a-și echilibra relațiile cu prima și a doua economie a planetei. Mai ales, ținând cont de faptul că Washingtonul va intensifica acum supravegherea produselor chineze reexportate prin țări terțe. Potrivit The Wall Street Journal, Trump intenționează să folosească negocierile pentru a-și descuraja partenerii să permită tranzitul produselor chineze prin teritoriile lor.

De-a lungul turneului său, Xi a apărat comerțul liber și a întărit mesajul că cooperarea și stabilitatea sunt fundamentale pentru viitorul Asiei. Așa cum este obișnuit în declarațiile sale oficiale, el a menținut un ton apropiat când a descris relațiile bilaterale cu fiecare: despre Vietnam a spus că sunt «camarazi și frați»; despre Malaezia, «vecini prietenoși», iar în Cambodgia a subliniat soliditatea legăturilor, asigurând că «au rămas neclintite ca o stâncă».

În ciuda tensiunilor recurente din Marea Chinei de Sud, Hanoi este un partener strategic important pentru Beijing. În a doua sa vizită în Republica Socialistă în 18 luni, Xi a jucat cartea afinității ideologice (și ea este guvernată de Partidul Comunist), a reamintit că ambele națiuni sunt «beneficiare ale globalizării economice» și a făcut un apel la «menținerea stabile a lanțurilor industriale și de aprovizionare globale». Au fost semnate 45 de acorduri în domenii cheie, printre care, mai multe în infrastructură, iar Beijingul a promis un acces mai mare pentru exporturile agricole vietnameze pe piața chineză.

Întâlnirea dintre China și Vietnam nu a fost pe placul președintelui american, care i-a acuzat pe cei doi vecini că încearcă «să vadă cum îl enervează [Trump a folosit un verb vulgar] pe Statele Unite». Vietnamul jonglează între cei doi titani și nu vrea să se îndepărteze prea mult de niciunul: China este principala origine a ceea ce importă, iar Statele Unite primul destinație a exporturilor sale. În 2023, fostul președinte nord-american Joe Biden a ridicat relația bilaterală la nivelul de parteneriat strategic cuprinzător, cel mai înalt din ierarhia sa diplomatică.

Următoarea oprire în turneul liderului chinez a fost Kuala Lumpur, capitala Malaeziei, pe care Xi nu o mai vizitase din 2013. Acolo, a primit elogii, cum ar fi cele ale prim-ministrului malaezian, Anwar Ibrahim, care a calificat China drept «un aliat rațional, puternic și de încredere». Premierul malaezian, care s-a deplasat în gigantul asiatic de trei ori de când și-a preluat funcția în noiembrie 2022, a celebrat rolul Beijingului «într-un moment în care multilateralismul se află sub o presiune enormă, cu unele națiuni punând la îndoială angajamentele pe termen lung». China este principalul partener comercial al Malaeziei din 2009. Xi și Anwar au prezidat semnarea a 31 de acorduri comerciale și de investiții pentru a promova cooperarea în sectoarele feroviar, de aviație, tehnologic și energetic, și s-au angajat, de asemenea, să colaboreze în lanțul industrial de aprovizionare cu semiconductori.

Xi își va încheia periplul vineri în Cambodgia, una dintre cele mai sărace țări din regiune și amenințată cu cel mai înalt tarif impus de Trump. Phnom Penh a anunțat că așteaptă mai multă cooperare pentru dezvoltarea infrastructurii din partea Chinei, care este cel mai mare creditor al țării. Nu este clar dacă așa va fi. China și-a redus anul trecut investițiile în străinătate ca parte a unei replieri mai ample motivate de provocările crescânde ale propriei economii și de necesitatea de a prioritiza cheltuielile la nivel local în fața riscurilor de neplată și a lipsei de rentabilitate a unora dintre proiectele sale internaționale.

La sosirea sa în Phnom Penh, Xi a afirmat că țara sa consideră Cambodgia «un partener prioritar în cadrul politicii sale externe regionale» și a adăugat că Beijingul speră să consolideze încrederea reciprocă, cooperarea și coordonarea strategică. Anterior, într-un articol publicat de mass-media locale, liderul chinez a îndemnat Cambodgia să ia măsuri energice împotriva activităților criminale, care a fost recent motiv de tensiune între cele două guverne. În Cambodgia se află multe dintre centrele de escrocherii operate de mafii —în majoritate, chineze— care atrag persoane cu oferte false de muncă și apoi le obligă să participe la escrocherii online îndreptate împotriva cetățenilor chinezi.

«Trebuie să ne opunem împreună hegemonismului, politicii de putere și confruntării între blocuri; să apărăm interesele comune ale națiunilor noastre și ale țărilor în curs de dezvoltare; să pledăm pentru o lume multipolară egalitară și bazată pe reguli, și să rezistăm împreună protecționismului pentru a menține un mediu internațional deschis și cooperant», a reiterat Xi pentru a treia oară într-o săptămână.

Read in other languages

Про автора

Cristian este un jurnalist sportiv, cunoscut pentru reportajele sale pline de viață și acoperirea pasionată a meciurilor de fotbal. Și știe să transmită atmosfera stadionului și emoțiile jucătorilor.