Un sondaj CGPJ: judecătoarele cred că promovările se bazează pe relații, nu pe merit

Un sondaj realizat de Consiliul General al Puterii Judiciare (CGPJ) arată că 97% dintre judecătoarele și magistratele participante consideră că promovările în funcțiile de conducere din justiție nu sunt decise pe baza meritului și a capacității, ci mai degrabă pe baza "relațiilor informale" pe care le au candidații în cadrul sistemului judiciar. Acesta este doar unul dintre rezultatele unui studiu publicat luni de CGPJ, care relevă că trei din patru judecătoare și magistrate spun că nu simt întotdeauna că primesc același tratament ca și colegii lor bărbați și puțin peste jumătate (55%) consideră direct că există discriminare față de femei în cariera judiciară. Procentul crește până la 72,3% atunci când sunt întrebate dacă sistemul de selecție pentru ocuparea funcțiilor discreționare — cele care dau acces la vârful sistemului judiciar — este discriminatoriu.

Rezultatele studiului contrazic discursul oficial prin care s-a încercat justificarea în ultimii ani a deficitului de femei în cele mai înalte funcții din magistratură. Ultimele date disponibile de la CGPJ, referitoare la 2023, indică un număr de 5.343 de judecători în Spania, dintre care 3.003 (56,2%) sunt femei. Cu toate acestea, funcțiile discreționare rămân dominate de bărbați. Potrivit CGPJ, la 18 octombrie 2023, femeile reprezentau doar 24,43% din totalul persoanelor care ocupă astfel de funcții. De atunci, situația s-a îmbunătățit ușor, deoarece CGPJ și Tribunalul Suprem sunt prezidate pentru prima dată de o femeie, Isabel Perelló, care a preluat funcția în septembrie trecut, în urma acordului dintre PSOE și PP pentru deblocarea reînnoirii organului de conducere al judecătorilor, care avea un mandat prelungit de cinci ani. Îmbunătățirea parității la nivelul conducerii judiciare a fost unul dintre obiectivele principale ale noului CGPJ, care, în cele peste 70 de numiri discreționare convenite până acum, a reușit să crească numărul de magistrate la Tribunalul Suprem de la 10 la 18 (față de 54 de bărbați), ceea ce a dus la o prezență feminină de 25% în instanța supremă pentru prima dată.

Studiul prezentat luni a fost comandat de Comisia pentru Egalitate a CGPJ Asociației Femeilor din Sectorul Public pentru a identifica principalele probleme pe care le întâmpină judecătoarele în prezentarea candidaturilor pentru procesele de selecție care dau acces la cele mai înalte funcții din sistemul judiciar, a căror numire este discreționară de către organul de conducere al judecătorilor. Rezultatul acestei lucrări este raportul prezentat luni, care include un sondaj la care au răspuns 354 de judecătoare și magistrate de toate gradele. Majoritatea (65%) sunt de acord că principalele bariere cu care se confruntă femeile în prezentarea candidaturilor pentru aceste posturi sunt volumul mare de muncă, atât în organul în care sunt repartizate în prezent, cât și cel pe care l-ar presupune numirea într-o funcție, împreună cu dificultățile de a îmbina viața personală și profesională.

Cu toate acestea, respondenții nu sunt de acord că dezechilibrul dintre prezența bărbaților și a femeilor în conducerea judiciară se datorează faptului că ele renunță să candideze. Potrivit datelor din sondaj, realizat în iunie 2024, aproape o treime dintre judecătoare și magistrate nu sunt "deloc de acord" cu faptul că femeile nu doresc să acceseze funcții înalte, iar 26,57% sunt puțin de acord cu această afirmație. În total, mai mult de jumătate (57,43%) nu susțin această teză. Raportul, care a fost realizat între decembrie 2023 și septembrie 2024, subliniază că nu există bariere de gen în sistemul de acces la cariera judiciară, pe care respondenții îl percep ca fiind corect, obiectiv și lipsit de prejudecăți de gen. Inegalitatea este percepută odată ce sunt în interiorul carierei, unde 74% dintre respondenți consideră că nu primesc același tratament ca și colegii lor și nu au aceleași oportunități de dezvoltare profesională. Șase din zece respondenți sunt de părere că statutul de femeie influențează negativ șansele de a ocupa funcții de conducere; iar șapte din zece (64,68%) percep că, odată ce reușesc să acceseze aceste funcții, femeile sunt mai criticate decât bărbații.

Majoritatea respondenților consideră că lipsa femeilor în funcțiile de conducere se datorează faptului că aceste locuri nu sunt atribuite pe baza criteriilor de merit și capacitate, ci că relațiile personale cântăresc mai mult. Așa consideră 97% dintre judecătoarele chestionate, pentru care numirile discreționare depind "foarte mult" sau "destul de mult" de aceste relații. Alături de rețeaua de contacte, apartenența la o asociație este un factor influent în accesul la funcțiile discreționare pentru 92,5%, iar pentru 75,6%, este, de asemenea, ideologia. Procentul celor care cred că meritele sunt un factor determinant scade la 41,07%, iar cel al celor care sunt de părere că greutatea deciziei o reprezintă capacitatea scade la 28,96%, o convingere care funcționează ca un factor de descurajare în momentul depunerii candidaturii, potrivit raportului. 72,3% dintre judecătoarele care au răspuns la sondaj consideră că sistemul de selecție pentru ocuparea acestor funcții este discriminatoriu pentru femei.

Deși respondenții admit că pot exista bariere interne, majoritatea consideră că principalul motiv pentru care nu se prezintă la procesele de selecție este configurația actuală a sistemului de acces la aceste funcții. Cântăresc în mod special, deoarece sunt citate de mai mult de 65%, volumul mare de muncă în postul pe care îl ocupă și cel pe care l-ar presupune o funcție discreționară, precum și responsabilitățile familiale. Puțin peste jumătate consideră că abordarea organelor de conducere și sarcinile asociate acestui tip de funcții sunt, de asemenea, un obstacol.

Lipsa de încredere în sine (sindromul impostorului) nu este o barieră pentru o mare majoritate a magistraților și judecătorilor chestionați, deoarece 72,89% consideră că au capacitatea de a ocupa o funcție discreționară. La data elaborării studiului, 64,36% dintre judecători și magistrați erau repartizați într-un organ unipersonal care, în opinia respondenților, este cel care întrunește, în general, cele mai proaste condiții de muncă și oferă mai puține facilități pentru a îmbina viața profesională și familială. 74,3% dintre respondenți sunt mame și, dintre acestea, aproape jumătate (49%) au copii sub 12 ani. O treime își asumă sarcini de îngrijire a persoanelor în vârstă și doar 14% desfășoară activități compatibile cu cariera judiciară care pot fi utile în vederea unei viitoare promovări. În opinia a șase din zece respondenți, dificultățile de conciliere influențează total (43,8%) sau destul de mult (22,26%) șansele lor de a ajunge în funcții de conducere. Pentru 19,71% cântărește puțin, iar pentru restul de 14,23%, deloc.

Motive pentru depunerea candidaturilor

Potrivit studiului, ceea ce motivează cel mai mult judecătorii și magistrații să candideze la funcții cu numire discreționară este dorința lor de a îmbunătăți sistemul judiciar (96,45%). Al doilea factor este învățarea (95%), care este cel mai influent aspect și este complet motivant pentru 45%. Urmează sprijinul colegilor (92%), faptul de a fi un punct de referință pentru alte persoane (89%) și condițiile de muncă și remunerația economică (86%). Factorul cel mai puțin motivant (41,67%) are legătură cu sarcinile de reprezentare asociate cu aceste posturi.

Cu aceste rezultate, 80% dintre judecătoarele și magistratele chestionate cred că sunt necesare măsuri pentru a promova egalitatea în cadrul carierei judiciare. Cele cu care aproape toți sunt de acord sunt legate de transparența procesului de selecție și a criteriilor evaluabile (98,82%). Nouă din zece sunt de părere că ar trebui publicate punctajele atribuite meritelor (95%) și stabilite criterii mai strâns legate de performanța postului (95,59%). De asemenea, pledează pentru extinderea măsurilor care favorizează concilierea (90,27%). În cele din urmă, 55% se declară în favoarea stabilirii unui sistem de cote care să permită paritatea, dar doar 24% ar fi în favoarea numirii unei femei la egalitate de merite pentru a o atinge.