Dispariția narațiunii sau de ce vacile zboară
Săptămâna trecută, am avut o conversație cu fizioterapeutul meu care încă îmi bântuie mintea.
Mi-a menționat că una dintre pacientele sale era romancieră. «Cum o cheamă?», am întrebat, fără să pot reprima curiozitatea breslei. «Nu știu numele de familie», a răspuns, apoi mi-a spus că soțul ei primise cadou o carte de-ale cărora se vând mult. Nici nu-și amintea numele autorului: «Lucrurile care nu sunt importante le uit».
