În câteva cuvinte
‘BOOOM’ de Antoni Miralda este o explorare vizuală și conceptuală a războiului, memoriei și autorității. Fotocartea prezintă imagini și desene inedite din anii '60, dezvăluind o poetică a distrugerii și transformării. Soldatul alb devine un simbol al conflictelor repetate, într-o pledoarie pacifistă.
BOOOM
‘BOOOM’ este titlul celei mai recente publicații a lui Antoni Miralda (Terrassa, Barcelona, 1942). Un fotocarte care explodează cu forță în mâinile cititorului, deschizându-i noi căi prin privirea intuitivă, fragmentară și debordantă a autorului său.
Muniția sa este un cumul de trăiri care rezonează cu forța unei pledoarii pacifiste, încărcată de poezie și subversiune, și cu forța unei mărturii cheie pentru a înțelege tematicile și fixările care au marcat traiectoria ulterioară a acestui artist, recunoscut pentru versatilitatea, ingeniozitatea și genialitatea sa în cadrul avangardei spaniole din ultimele decenii.
Imagine aparținând ‘BOOOM’ de Antoni Miralda. La Fábrica (2024)
ANTONI MIRALDA
Imagine aparținând ‘BOOOM’ de Antoni Miralda. La Fábrica (2024)
ANTONI MIRALDA
Imagine aparținând ‘BOOOM’ de Antoni Miralda. La Fábrica (2024)
ANTONI MIRALDA
Imagine aparținând ‘BOOOM’ de Antoni Miralda. La Fábrica (2024)
ANTONI MIRALDA
Imagine aparținând ‘BOOOM’ de Antoni Miralda. La Fábrica (2024)
ANTONI MIRALDA
Imagine aparținând ‘BOOOM’ de Antoni Miralda. La Fábrica (2024)
ANTONI MIRALDA
Imagine aparținând ‘BOOOM’ de Antoni Miralda. La Fábrica (2024)
ANTONI MIRALDA
Imagine aparținând ‘BOOOM’ de Antoni Miralda. La Fábrica (2024)
ANTONI MIRALDA
Imagine aparținând ‘BOOOM’ de Antoni Miralda. La Fábrica (2024)
ANTONI MIRALDA
Detalii despre serviciul militar
La șase și jumătate, se dădea deșteptarea în tabăra militară Los Castillejos, din Tarragona, unde a ajuns Miralda, în 1962, pentru a-și îndeplini serviciul militar obligatoriu. După rugăciunea și recunoașterea de la șapte și cincisprezece, urma o zi lungă și rutinară, din care autorul, pe atunci student la Expertiză Textilă, dedica o bună parte fotografierii vieții cotidiene din cazarmă. Asta i-a adus mai multe arestări, însă soldatul nesupus nu a renunțat la scopul său; privirea prin cameră îl ajuta să uite locul neprielnic în care se afla.
Miralda a fotografiat arhitectura corturilor; graffiti-urile pe care le găsea pe diferite suprafețe; organizarea precisă a unor puști care se pierd în ceață și compozițiile formate de curelele robuste pe materialul uniformei. Imagini pe care le-a arhivat, clasificat și ordonat și care au educat viziunea artistului.
Astfel, în timpul diferitelor etape ale instrucției militare, printre care s-au intercalat primele și definitorii sejururi ale autorului la Paris și Londra, a acumulat un întreg repertoriu artistic compus din instantanee în alb și negru, desene și viniete, precum seria Bien / Mal (1966), unde reproduce ilustrații din manualul de instrucție militară, care, încărcate de umor și scoase din context, ridiculizează armata.
Citate
"Miralda gândește desenând", scrie Ignasi Duarte, într-unul dintre textele incluse în noua publicație. "Și datorită faptului că a mâzgălit obsesiv, timp de ani de zile, sute de hârtii cu soldați în diferite ipostaze, situații, acțiuni... ajunge la concretizarea plastică și conceptuală, sintetizând imaginarul său antibelicist cu o schiță care trimite la forma unui soldățel de jucărie de plastic pe care îl vopsește în alb".
Un soldat care va deveni protagonistul Soldats soldés (1965-1973) și al Essais d’amélioration (1968- 69), primele intervenții în spațiul public care vor contribui la popularizarea artistului pe scena internațională.
Design și tematică
Printr-un design captivant realizat de This Side Up, noul monograf combină imagini inedite și de natură diferită. Fotografii care fug de evidențe prin cadre neașteptate, unde artistul se joacă cu scara, fără niciun scop de a documenta, ci de a dezvălui ceea ce este ascuns în cotidian și de a transforma banalul în extraordinar.
Instantanee care se împletesc cu desene schematice, în timp ce figura soldatului alb capătă importanță în narațiune. Acoperă o perioadă care merge din 1962 până în 1972: un deceniu, marcat de diferite conflicte internaționale, precum Războiul din Vietnam, în contextul Războiului Rece și al proceselor de decolonizare, dincolo de Spania anchilozată și represivă a lui Franco.
Imagine aparținând fotocărții ‘BOOOM’ de Antoni Miralda, editată de La Fábrica (2024).
ANTONI MIRALDA
Analiză
Astfel, BOOOM ajunge, așa cum subliniază Juan Garrigues, în alte texte, „în cea mai gravă escaladare a violenței belice de la Al Doilea Război Mondial”. Secvențierea sa agilă curge cu aceeași forță ca torentul care pare să târască trupele de soldăței spre anatomia fragmentată a unei femei, invadând intimitatea.
Corpul devine peisaj. Mai târziu, soldații sunt inserați în elemente găsite; în mobilier, monumente publice și în sculpturile care sunt păstrate în muzee, precum Luvru. Un asalt metaforic asupra istoriei noastre.
Și, odată ce soldatul a atins scara umană, va intra pe piețele demolate din Paris, prin non-locuri și, de asemenea, prin cele mai emblematice locuri din oraș, într-un fel de traseu turistic, sau căutare disperată de a găsi un piedestal unde să-și consolideze puterea.
Va ajunge, însă, distrus pe malul unui râu, fără a fi găsit piedestalul mult dorit. Acest pelerinaj apare filmat în Paris. La Cumparista (1972), un film, realizat în colaborare cu Benet Rossell, considerat cheie în producția artistică conceptuală a anilor șaptezeci, atât prin ceea ce presupune pierderea materialității operei, cât și prin critica politică subiacentă.
Interviu cu Antoni Miralda
Provocarea, umorul și absurdul au fost întotdeauna foarte prezente în opera lui Miralda, așa cum este aici contrapoziția dintre război și joc.
"Întotdeauna am fost interesat să transmit interesul meu pentru ludic", avertizează artistul în timpul unui interviu. "De asemenea, am simțit întotdeauna că nu este necesar să vorbesc la persoana întâi, să comunic sentimentele mele prin munca mea. De aceea, am fost tentat de ideea de a crea camuflat printr-un strat care să permită cititorului, sau spectatorului, să reacționeze sau să interpreteze, deoarece, bineînțeles, sunt interesat de interpretările sale. Ar fi fost prea ușor să-l prezint pe soldat în verde, așa cum îl fabrică, dar am vrut să-l manipulez, să-l deposedez de personalitatea sa vopsindu-l, manual, în alb. Întotdeauna încerc să las un spațiu ludicului unde apare ambiguitatea pentru a da loc unui limbaj mai poetic".
Imagine aparținând fotocărții ‘BOOOM’ de Antoni Miralda, editată de La Fábrica (2024)
ANTONI MIRALDA
Imaginar şi proces creativ
În bogatul imaginar al lui Miralda, situațiile și obiectele sunt serializate, refăcute, reeditate și reinterpretate până când dobândesc un înțeles diferit și simbolic.
Mai mult decât imagini, fotografiile sale sunt urmele unui proces creativ în continuă mișcare și evoluție, o explorare fără limite a vieții și a contradicțiilor sale.
"Întotdeauna am crezut că munca trebuie să provină dintr-o experiență, din contactul direct cu realitatea", asigură el.
Concluzie
BOOOM este prezentată ca o investigație vizuală și conceptuală asupra războiului, memoriei, conceptului de autoritate și fragilității puterii.
Între intim și monumental, între cotidian și belic, opera dezvăluie o poetică a distrugerii și transformării.
În călătoria sa rătăcitoare, figura soldatului alb devine un simbol al unei istorii care se repetă, al unui conflict care nu-și găsește niciodată piedestalul definitiv.
BOOOM. Antoni Miralda. Editorial La Fábrica. 228 de pagini. 39 de euro.
