María Luisa Banzo, de la bucătărie de cult specializată în ciuperci la preparate ready-to-eat: «Sunt fericită. Este caserola bunicii»

María Luisa Banzo, de la bucătărie de cult specializată în ciuperci la preparate ready-to-eat: «Sunt fericită. Este caserola bunicii»

În câteva cuvinte

María Luisa Banzo, fostă proprietară a restaurantului de succes La Cocina de María Luisa, revine în industria culinară printr-o colaborare cu Viena Capellanes, lansând o linie de preparate ready-to-eat. Această inițiativă îi permite să continue să împărtășească rețetele sale tradiționale, folosind ingrediente de calitate, și să ajungă la un public mai larg.


Restaurantul său a fost o adresă obligatorie pentru orice iubitor de ciuperci.

La Cocina de María Luisa, în tronsonul mai puțin aglomerat al străzii Jorge Juan din Madrid, a fost un reper în tocănițe, preparate din vânat și ciuperci. Proprietara sa, María Luisa Banzo (Navaleno, Soria, 65 de ani), își amintește bine: «De la mine de acasă nu pleca nimeni flămând și toată lumea mânca ce își dorea. Dacă cineva într-o zi voia doar o supă castiliană, mânca doar asta. Sau niște mazăre. M-a preocupat mai mult să fac oamenii fericiți decât să fac bani. Niciodată nu am făcut un audit detaliat. Serveam trufe cu destulă generozitate. Dacă m-ar fi preocupat mai mult de bani, astăzi aș trăi mai confortabil».

Banzo a administrat restaurantul El Maño, o casă veche pe care o aveau părinții ei în satul său și care a fost continuarea barului familiei, unde a învățat și a moștenit rețetarul mamei sale, María Luisa Amat. A fost și deputat al PP pentru provincia sa – «Am fost prima femeie care a alăptat în 1989 un copil în Congresul Deputaților, a fi mamă nu m-a împiedicat să-mi fac cariera» –.

Mai multe informații Trei rețete simple și reușite cu sparanghel de sezon

În 2004 s-a stabilit la Madrid pentru a deschide La Cocina de María Luisa – a fost pe 29 iulie, sărbătoarea Sfintei Marta, patroana ospitalității, «sunt foarte credincioasă», spune – restaurant pe care l-a închis pe 3 iulie 2022. «Trebuia să caut un nou spațiu de închiriat pentru că mi se termina contractul pe care îl aveam și copiii mei m-au încurajat să renunț. Pandemia ne-a lăsat fără puteri, a fost devastatoare pentru că ne-a făcut să ne pierdem sănătatea», explică, așezată pe un taburet la parterul unuia dintre localurile Viena Capellanes din Madrid, care găzduiește Școala de Bucătărie și Patiserie a lanțului de cofetării, cu care colaborează oferind cursuri de formare.

Tocăniță de fasole cu legume pentru Viena Capellanes, după rețeta Mariei Luisa Banzo. Pablo Monge

Începutul acestei relații, detaliază, a început când i s-a acordat Medalia de Argint a Comunității Madrid pe 2 mai 2023. În acest eveniment l-a cunoscut pe directorul general al Viena Capellanes, Antonio Lence, care i-a propus să ofere cursuri de formare – are în plan, după ce a ținut cursuri despre ciuperci și marinate, să pregătească unul despre măruntaie –, o colaborare care s-a extins cu lansarea unei linii de produse ready-to-eat (preparate gata de încălzit): cremă de năut și trufe, cremă de mazăre și hribi, obraji de porc în marinată și ciolan de porc în sos de cimbru. «Cu această muncă mi s-a dat premiul final al carierei mele. Nu este orice. Firma este o companie tradițională madrilenă, cu aceleași valori pe care le am eu», spune emoționată. Nu se rușinează de nimic. «Nu sunt o divă, nici fashion. Fac niște produse ready-to-eat de calitate. Sunt fericită. Este caserola bunicii María Luisa. Este cel mai frumos lucru care mi s-a întâmplat pentru că bucătăria mea va continua să ajungă la mai mulți oameni».

Potaje de năut cu cod și spanac, preparat de María Luisa Banzo pentru Viena Capellanes. Pablo Monge

Și-a pus condițiile. «Nu fac înlocuitori de trufe, deși prețul poate fi o problemă, dar tot ce poartă numele meu trebuie să fie adevărat». Fără trucuri a pregătit un clasic al rețetarului său, cum este ciolanul de porc în sos de cimbru și ciuperci (13,20 euro, două porții), un preparat de obraji de porc marinați (11 euro, două porții), o tocană tradițională cu cod și spanac (7,90 euro) și o tocană de fasole cu legume (6,40 euro). «Cu excepția ciolanului care conține făină, celelalte preparate sunt potrivite pentru celiaci. Nu conțin agenți de îngroșare, iar cel de fasole este gândit și pentru vegani», explică Banzo. Pentru această nouă colecție, Viena Capellanes, care are 26 de localuri în Madrid, folosește borcane de sticlă durabile și reutilizabile pentru a conserva produsul. «Ambalajul era ceva care mă preocupa și s-au ales niște borcane minunate, care pot avea diferite utilizări în bucătărie», adaugă Banzo, care compară noua sa fațetă cu cea a unui artist care scrie cântece. «Am rețete care vor putea continua să fie savurate. Acest nou început mă entuziasmează. Și uite că mi s-au întâmplat lucruri frumoase, cum ar fi că mi-au dat Seta de Oro în țara mea, dar asta este incredibil».

Borcanele de sticlă cu preparatele María Luisa Banzo sunt reutilizabile. Pablo Monge

Își definește profesia ca pe o «dăruire către ceilalți a ceea ce are mai bun, adică a găti». La asta s-a dedicat».

În timpul celor 18 ani cât a rămas deschis, restaurantul său a fost un centru de putere, unde veneau să mănânce foști colegi din politică și din clasa de afaceri. Are niște memorii de scris, «dar sunt foarte leneșă, deși mi-ar plăcea să public rețetarul mamei mele cu toate amintirile pe care le am». Îi pare rău, pentru că știe ce înseamnă, de închiderile care au loc în industria ospitalității. «Nu-mi explic cum un nume ca Robuchon nu a putut supraviețui în Madrid. Nu-mi intră în cap. Acum primează localurile de văzut și de a fi văzut, mai mult decât cele de bucătărie». Îi lipsește în capitală un restaurant «cu mult lux, unde se acorde valoare a ceea ce este în farfurie». În acest sens, citează nume mitice deja dispărute, precum El Ámparo, Príncipe de Viana sau Jockey. «Era un alt mod de a înțelege bucătăria. Eu, de exemplu, găteam, dar ieșeam în sală, serveam personal clienții și știam ce vor. Niciodată nu m-am considerat o vedetă. Și chestia cu ‘da, șef’ mă îmbolnăvește. Bucătarii nu suntem sergenți majori».

Dacă de ceva se simte mândră, este de angajații care au însoțit-o. Majoritatea au fost cu ea până a închis localul. «Îmi spuneau șefă, dar dacă greșeam ceream iertare. Asta am învățat de la părinții mei». Și își amintește că într-o ocazie a primit o ofertă tentantă de a participa la emisiunea Top Chef: «Am dat probele și deși mi-au spus că arăt bine în fața camerei nu m-au luat. Mi-au spus că preferă oameni mai tineri, care merg la risc». Ea nu se vede așa. «Sunt de altă manieră, și asta ce fac acum nu este a face mai puțin, este a face mai mult».

Read in other languages

Про автора

Răzvan scrie despre tehnologie și inovații din Spania, el are abilitatea de a relata despre noutăți tehnice complexe într-un limbaj simplu și ușor de înțeles.