În câteva cuvinte
Un nou documentar explorează viața și moștenirea enigmaticului Andy Kaufman, anticomediantul care a blurat granița dintre realitate și spectacol, alimentând zvonuri despre o posibilă înscenare a propriei sale morți acum 40 de ani.
La peste 40 de ani de la data oficială a morții sale, artistul american Andy Kaufman, un campion al așa-numitei anticomedii, continuă să stârnească dezbateri și teorii. Comediantul, care se lăuda că nu a spus niciodată o glumă, a părăsit această lume pe 16 mai 1984, la vârsta de 35 de ani, răpus de un cancer pulmonar diagnosticat brusc.
Moartea sa a fost șocantă și, pentru unii, greu de crezut, având în vedere reputația sa de maestru al farselor și speculațiile repetate despre dorința sa de a-și înscena propria moarte. Reprezentantul său, George Shapiro, a povestit cum a fost sunat de publicații prestigioase, întrebându-l dacă nu cumva este o înscenare. Chiar și Carol Kane, colega sa din sitcomul "Taxi", a simțit nevoia să atingă cadavrul pentru a confirma că este real. Kaufman fantazase în mod repetat despre înscenarea morții sale, chiar pentru a vedea cum reușise să o facă el însuși în 1980.
Peste 40 de ani mai târziu, misterul lui Andy Kaufman persistă. Documentarul "Comedia și haosul: Moștenirea lui Andy Kaufman", produs de frații Safdie, este cel mai recent titlu ce se alătură vastei filmografii și bibliografii inspirate de scurta sa viață și operă. Filmul explorează conceptul său unic de umor și spectacol, privindu-l pe Kaufman ca pe un fenomen al cărui mister nu trebuie rezolvat, ci a cărui ciudățenie se răspândește. Bob Zmuda, colaborator și scenarist al lui Kaufman, afirmă că este convins că prietenul său nu a murit. O arhivă din film îl arată pe antistand-uper desfășurând o listă cu vorbele: "Ceea ce este necunoscut devine mai mare".
Andy Kaufman se prezenta ca artist de varietăți. Spectacolele sale puteau include cântatul cântecelor pentru copii, cititul întregului roman "Marele Gatsby" timp de cinci ore sau, când era încă necunoscut, prefăcutul că este un străin care nu vorbește bine limba și izbucnește în plâns pe scenă. Debutul său la Saturday Night Live a constat în așteptarea în tăcere lângă un gramofon pentru a face playback la o singură frază.
Creația sa cea mai extremă a fost Tony Clifton, un alter ego cu care spunea că are o rivalitate profesională. Dezvoltat împreună cu Zmuda, Clifton era un fel de cântăreț decadent, obez, cu ochelari negri, mustață și o proteză la bărbie, care se comporta violent și grosolan. Când intra în rol, Kaufman o făcea complet, adoptând vocea, rupându-și dieta și fumând.
Dihotomia dintre persoană și personaj era complexă la Andy Kaufman. În documentar, o fostă parteneră își amintește cum i-a cerut să fie un iubit normal, iar tot ce a obținut a fost Kaufman parodiind gesturile afectuoase siropoase. Filmul abordează și relația sa tumultuoasă cu tatăl său (care îl considera efeminat) și problemele cu dependența din adolescență, pe care le-a depășit prin meditația transcendentală. Figura bunicului său, Papu, și trauma abandonului după dispariția acestuia sunt prezentate ca fiind esențiale; părinții au evitat ani de zile să-i spună lui Andy că bunicul a murit, aruncându-l într-o profundă tristețe. Acest lucru l-a determinat să se izoleze în cameră, unde simula emisiuni TV cu jucării.
Kaufman părea să se simtă cel mai confortabil în rolul de inamic public. Deși a acceptat cu reticență să participe la "Taxi" din cauza scenariului standard, a lucrat asiduu pentru a-și demola imaginea și a deveni imprevizibil. După ce a obținut un rol special pentru Tony Clifton în serial, Kaufman și-a provocat concedierea apărând ca alter ego-ul său, însoțit de prostituate, beat și agresiv, distrugând decoruri până a fost scos de securitate.
Cel mai controversat proiect al său a fost cel legat de wrestling. Cu o retorică de "băiat rău" misogin, Kaufman, autodeclarat "campion mondial de wrestling unisex", a declarat război femeilor la televizor, provocându-le la luptă în ring cu replici precum: "Vă voi trimite înapoi în bucătărie, locul unde vă este locul!".
În plin val doi al feminismului, imaginile cu artistul învingând femei în ring (cu tot felul de trucuri ridicole, deoarece Zmuda era arbitrul) au stârnit indignare națională. Lynne Margulies, ultima sa parteneră, a descris în documentar repulsia pe care o genera: "Uneori spuneam că Andy Kaufman este iubitul meu și multe femei îmi ziceau: 'Te rog! Îl urăsc! Luptele alea sunt oribile!'. Mie mi se părea amuzant".
În timpul unui show, luptătorul Jerry Lawler a apărut pentru a lupta în apărarea femeilor împotriva lui Kaufman, care refuza să se confrunte cu bărbați. După o manevră ilegală, Kaufman a fost internat în spital. Purta încă guler cervical (pe care l-a purtat șase luni pentru a exagera leziunea) când, într-o reîntâlnire de împăcare la emisiunea lui David Letterman, Jerry Lawler l-a doborât din nou după o discuție tensionată. Erau prieteni și totul era aranjat, dar telespectatorii nu știau.
Desenatorul Box Brown, pasionat de wrestling, explică: "Cred că o parte din glumă a fost mereu să-i scoată din minți pe oameni. Scopul său era să-i facă să treacă de la a crede că totul e o prostie la a crede, dintr-o dată, că Andy era chiar așa. Se distra mult jucând rolul răufăcătorului prost". Brown adaugă că Kaufman avea abilitatea de a citi oamenii și de a-i incita dacă voiau să se enerveze. "Dar, în esență, nu își propunea să strice ziua nimănui, ci dimpotrivă. Era acolo pentru a-ți face ziua cât mai ciudată și interesantă posibil". În 2023, WWE l-a recunoscut pe Kaufman drept unul dintre cei mai buni "heel" (personaj negativ) din wrestlingul profesionist al vremii sale, notând că a deschis ușa pentru celebrități în ring.
Respingerea față de Kaufman a dus la excluderea sa din mișcarea de meditație transcendentală și la conflicte pe platourile de filmare, cum ar fi cel cu distribuția emisiunii "Fridays", după ce a refuzat să spună o glumă despre droguri. Deși confruntarea a părut reală și a crescut audiența, actorul Michael Richards a afirmat ulterior că totul fusese planificat.
Ce nu a fost glumă a fost concedierea sa de la Saturday Night Live, votată de telespectatori. Directorul Dick Ebersol a anunțat serios pe scenă: "Mulți credem că Kaufman nu mai este amuzant".
Documentarul "Comedia și haosul" arată că Andy Kaufman a considerat concedierea de la SNL o trădare, deoarece nu credea că emisiunea îl va elimina vreodată cu adevărat. Filmul acceptă ca reale multe dintre "minciunile" sale, cum ar fi luptele cu Lawler sau Richards, dar prezintă și elemente noi, cum ar fi un presupus coleg de facultate iranian care ar fi stat la baza vocii "străine" a personajului Latka Gravas. Joaca cu confuzia dintre realitate și înscenare a fost o constantă din partea unora dintre apropiați, sub pretextul omagiului adus lui Kaufman, dar cu intenția de a-l transforma în legendă.
Sam Simon, producător și scenarist al "Taxi", a sugerat că multe dintre poveștile de pe platou au fost invenții ale lui Bob Zmuda, care avea un "interes personal" în a-l face pe Kaufman mai misterios. Zmuda însuși a co-scris în 2014 cartea controversată "Andy Kaufman: În sfârșit, Adevărul", prezentată ca dezvăluind "adevărul" despre moartea înscenată a lui Kaufman, deși textul a rămas pur speculativ. O altă "revelație" majoră a fost că Andy Kaufman ar fi fost bisexual și posibil ar fi murit de SIDA. Fosta parteneră, Lynne Margulies, a afirmat în carte că Andy i-ar fi recunoscut atracția față de bărbați, cerându-i să păstreze secretul până la moartea părinților săi. Însă, Margulies a declarat ulterior că afirmațiile din carte despre presupusa bisexualitate a lui Kaufman au fost "reprezentate greșit", fiind probabil forțate pentru vânzarea cărții. Zmuda, care a admis public că a folosit deghizarea lui Tony Clifton pentru a păcăli femei (crezând că se culcă cu Kaufman sau chiar cu Jim Carrey), a continuat să alimenteze misterul, răspunzând criticilor cu argumentul că, dacă Andy Kaufman nu e mort, nu există "cadavru" de devorat.
