În câteva cuvinte
Recenzia romanului de debut "Mañana" de poeta spaniolă Olalla Castro subliniază un stil puternic care, însă, umbrește intriga și dezvoltarea personajelor principale. În ciuda temelor importante legate de pierdere și durere, narațiunea dă o senzație de stagnare.
Romanul de debut al poetei spaniole Olalla Castro, intitulat "Mañana", lasă o impresie ambiguă. Pe de o parte, simți că ai parcurs un drum lung prin paginile sale, pline de geografie – de la Portbou la Nanking și Beijing. Pe de altă parte, apare sentimentul că, în ciuda tuturor deplasărilor, narațiunea stagnează.
Lupta principală în roman se dă între limbaj și intrigă. Autoarea pare să declare că tocmai limbajul este eroul central. Dar atunci se ridică întrebarea: de ce să-l înconjoare cu evenimente și circumstanțe care nu-i permit să se desfășoare la maximum? De ce protagonistele – Virginia și Sùyīn (nume care înseamnă "normală, fără zgomot") – în ciuda profunzimii disperării lingvistice pe care o trăiesc, încetează să mai stârnească interes, atunci când durerea lor personală intră în conflict cu forma ei de exprimare?
Cu siguranță, echilibrul între stil și formă într-o operă literară este o sarcină dificilă. Ambele componente trebuie să lucreze împreună. Însă în romanele în care stilului i se acordă prioritate în fața poveștii, autoarea poartă responsabilitatea ca narațiunea să nu se piardă.
Virginia trece prin tragedie – pierderea singurei fiice, Moira. Nemaiputând face față durerii, decide să migreze în China și să lucreze pe terasele de orez. Despre trăirile ei aflăm din propriile sale notițe din jurnal și caiet. Sùyīn, dimpotrivă, locuiește deja în China, este căsătorită cu un personaj descris ca un răufăcător, Qiáng Cháo, și lucrează și ea pe terase. O întâlnire întâmplătoare cu Virginia îi trezește o dorință puternică și amintiri despre practici secrete de scris – "stilul ierbii" – departe de ochii lumii: pe nisip, într-o cameră ascunsă la o prietenă, iar în cele din urmă – în intimitatea uneia cu cealaltă.
Reprezentarea durerii în "Mañana" este severă, extrem de lirică și pe alocuri hipnotică. Pe paginile romanului apar nume importante precum Walter Benjamin, Anne Carson, Clarice Lispector. Cu toate acestea, romanul suferă pe alocuri de un exces de repetiții – nu doar de idei, ci și de cuvinte. Motorul oricărei intrigi sunt evenimentele sale – un mecanism fragil și complex. În "Mañana", ele sunt uneori uitate imediat după menționare, ceea ce echivalează cu ignorarea subtilei diferențe dintre a suferi și a spune pur și simplu că te doare ceva.
Merită menționat că cele mai reușite personaje din narațiune sunt cele ascunse sub "avalana de cuvinte" a protagonistelor, cele care "cresc pe marginea drumului". Acestea sunt însăși Moira și Qiáng Cháo – sunt excelent conturați. Virtutea lor constă în concizie: vocile lor se manifestă doar în câteva tușe, atunci când își exprimă reținut dorințele sau dezaprobarea față de cele ce se întâmplă. Tocmai în aceste linii secundare se simte suflul viu al poveștii.
Romanul "Mañana" de Olalla Castro a fost publicat de editura Lumen în 2025, are 208 pagini.
