Autobuzul pe distanțe lungi în Spania este un studiu de caz în imobilitate. Prețuri ridicate, tot mai puțini utilizatori în fiecare an și un model concesional care abia s-a schimbat în decenii. În timp ce alte sectoare au evoluat odată cu concurența și tehnologia, autobuzul rămâne prins într-o structură care limitează oferta și scumpește serviciul. Proiectul Legii Mobilității Durabile — aflat în proces de aprobare în Congres — lasă ușa deschisă dereglementării transportului cu autobuzul.

Nu este o coincidență că în Spania avem cele mai mari prețuri la autobuz din Europa, fără a lua în calcul ajutoarele publice. Din 2009, numărul pasagerilor a scăzut de la 45,6 milioane la 28,5 milioane în 2023. Iar numărul companiilor operatoare s-a redus la jumătate de la începutul secolului. Un sector cheie pentru mobilitatea și conectivitatea țării își pierde forța, în timp ce mii de companii cu capacitatea de a opera rute pe distanțe lungi au interdicția de a face acest lucru.

Guvernul a clarificat deja că nu intenționează să deschidă piața, dar asta nu înseamnă că nu există soluții pentru îmbunătățirea sistemului fără a intra în conflict cu modelul concesional. Dacă solicitarea unei deschideri mai mari în sectorul autobuzelor este o constantă în documente fundamentale precum Raportul Draghi sau Raportul Letta, aceasta se datorează tocmai faptului că pe toate piețele unde există concurență s-a observat o creștere a frecvențelor, conexiunilor, utilizatorilor și numărului de companii. Și dacă în țări precum Franța, Germania, Portugalia sau Italia liberalizarea a adus mai multe frecvențe, mai multe conexiuni și prețuri competitive, de ce aici continuăm să ne opunem schimbării?

Din perspectiva platformei «Călătorește Mai Mult cu Autobuzul», considerăm că soluția cea mai eficientă ar fi să facem la fel ca în alte moduri de transport, cum ar fi cel feroviar sau aviatic, sau în alte sectoare precum telecomunicațiile. Adică, să menținem servicii comerciale în concurență pe liniile cele mai solicitate, provocând prețuri mult mai scăzute, și să garantăm că subvențiile publice sunt destinate sprijinirii zonelor rurale folosind diferite moduri și tehnologii, cu finanțare reală din partea statului și a comunităților autonome. Suntem convinși că un mediu mai deschis ar genera mai multe locuri de muncă și mai multă concurență pentru a atrage cei mai buni șoferi, ceea ce, la rândul său, ar duce la salarii mai bune și siguranță la locul de muncă.

În opinia noastră, există trei măsuri cheie care ar putea transforma sectorul fără a rupe schema actuală:

• 1. Aplicarea Regulamentului European 1073/09 privind cabotajul.

  Europa permite deja ca liniile internaționale să efectueze curse interne, dar Spania continuă să nu profite de acest lucru. Incorporarea sa în Legea Mobilității Durabile ar însemna o ocupare mai mare a autobuzelor care circulă deja, îmbunătățind eficiența și reducând impactul asupra mediului. În plus, ar facilita conexiunile transversale, rupând modelul radial actual care lasă zone izolate.

• 2. Permiterea vânzării de locuri în autobuzele ocazionale (discreționare).

  Dacă mașinile partajate (ride-sharing) au revoluționat mobilitatea, de ce companiile de autobuze nu pot face același lucru? Astăzi, tehnologii precum big data și inteligența artificială permit o gestionare mult mai eficientă a locurilor. Aplicarea lor în sectorul autobuzelor ocazionale ar genera noi opțiuni de transport fără a interfera cu concesiunile actuale.

• 3. Aprobarea articolului 50 din Legea Mobilității Durabile.

  Nu este vorba de a deschide piața complet, ci de a permite noi servicii acolo unde acum nu există. Dacă o zonă nu este acoperită de harta concesională, de ce să împiedicăm companiile private să ofere soluții pe propriul risc? Sub reglementări clare și garantând drepturile lucrătorilor, această măsură ar putea conecta teritorii astăzi uitate.

A nu profita de toate posibilitățile pe care le oferă autobuzul este un nonsens. Este un mijloc de transport sustenabil, economic și fundamental pentru mobilitatea celor care nu au alte opțiuni. A sosit momentul să schimbăm regulile jocului și să modernizăm sectorul. Dacă ne dorim cu adevărat o mobilitate a secolului XXI, avem nevoie de soluții care privesc spre viitor, nu spre trecut.

Elsa Arnáiz este purtător de cuvânt al platformei «Călătorește Mai Mult cu Autobuzul» și președinta «Talent pentru Viitor».

*Autorul textului original: Elsa Arnáiz. Adaptare și traducere: Cristian Gheorghe.*