Nici măcar o zi fără amenințări cu taxe vamale. Președintele american, Donald Trump, a promis joi că va impune taxe de 200% pentru produsele alcoolice provenite din Franța sau din alte țări europene. Măsura vine ca răspuns la taxele anunțate miercuri de Uniunea Europeană, inclusiv o taxă de 50% pentru bourbonul american, ca represalii la taxa de 25% pe care Statele Unite au aprobat-o săptămâna aceasta pentru importurile de oțel și aluminiu.

Lui Trump i-a fost suficient un mesaj ― lansat, așa cum obișnuiește, pe Truth, rețeaua sa de socializare ― pentru a face ca fundamentele relației transatlantice să se clatine. „Uniunea Europeană”, a scris el, răspândind din nou minciuna că a fost creată „cu unicul scop de a profita de Statele Unite” ― „este una dintre cele mai ostile și abuzive autorități fiscale și vamale din lume”. „Tocmai au impus o taxă de 50% pentru whisky. Dacă nu este eliminată imediat”, a avertizat președintele, „Statele Unite vor impune în curând o taxă de 200% pentru toate vinurile, șampaniile și produsele alcoolice provenite din Franța și alte țări reprezentate de UE. Acest lucru va beneficia enorm sectorul vinului și șampaniei din Statele Unite”. Din punct de vedere tehnic, doar șampania produsă în Franța merită acest nume.

Taxele europene se ridică la un total de 26 de miliarde de euro și se preconizează că vor intra în vigoare în două etape: prima, la 1 aprilie, și a doua, la jumătatea acelei luni. Acestea afectează o gamă largă de produse, dar sunt concepute în special pentru a ataca modul de viață tradițional american. Printre țintele lor se numără simboluri recunoscute la nivel global, cum ar fi bourbonul de Kentucky, pantalonii de la marca Levi's sau motocicletele Harley-Davidson.

Dacă se va materializa, ultima amenințare a lui Trump ar reprezenta o escaladare considerabilă în războiul comercial transatlantic declanșat de la venirea sa la Casa Albă pentru un al doilea mandat, șase săptămâni în care s-a comportat ca un jucător agresiv într-o partidă de cărți cu consecințe imprevizibile. De asemenea, alimentează temerile că măsurile sale economice haotice vor duce la o recesiune în Statele Unite, așa cum se tem deja mulți analiști.

Nici aceste temeri, nici prăbușirea piețelor, care și-au semnat cea mai neagră zi de până acum, luni, nu par să influențeze starea de spirit a președintelui și a secretarului său de Comerț, Howard Lutnick. Acesta din urmă, în declarațiile făcute miercuri la Fox News, s-a arătat resemnat să accepte cele mai rele perspective ca pe un rău mai mic pentru a face Statele Unite să-și recapete măreția (conform sloganului trumpist, Make America Great Again). Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat joi presei de la Casa Albă că nu este îngrijorat de impactul tarifelor asupra economiei; el le-a descris ca pe o „problemă conjuncturală” și a dat vina pentru prevestirile rele pe democrați, care cochetează în aceste zile cu votul în Congres împotriva unei legi care ar evita o închidere parțială a Administrației.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pentru afaceri comerciale, Olof Gill, a răspuns joi, după ce a aflat despre amenințarea din partea Washingtonului: „Nu avem niciun comentariu nou de făcut cu privire la ceea ce a spus președintele Trump. Dar pot confirma că comisarul Maroš Šefčovič [responsabil comercial al UE] a intrat în contact ieri cu interlocutorii săi americani imediat după anunțul [răspunsului european la tarifele SUA]”.

În realitate, noile tarife ale UE înseamnă reînvierea represaliilor paralizate ca răspuns la tarifele din primul mandat al lui Trump. În 2018 și 2020, suprataxele lui Trump au afectat produse în valoare de aproximativ 6,5 miliarde de euro (la prețurile de atunci). De data aceasta, se preconizează că Bruxelles, după consultarea cu statele membre și părțile afectate, va impune tarife pentru noi bunuri, până la egalarea valorii celor lansate de Washington. În centrul atenției europene se află de la electrocasnice, cosmetice și articole din piele până la produse agricole, cum ar fi păsările de curte, precum și nuci, lactate, portocale și zahăr. Cele 26 de miliarde de euro prevăzute, potrivit datelor Executivului comunitar, echivalează cu aproximativ 5% din totalul exporturilor de bunuri din UE către Statele Unite.

Decizia de a taxa cu 50% băuturile spirtoase americane a fost primită miercuri cu îngrijorare de patronatul acestora. „Este profund dezamăgitor și va submina grav eforturile de reconstruire [după oprirea pandemiei] a legăturilor dintre ambele piețe”, a declarat într-un comunicat Chris Swonger, șeful Consiliului Distilatelor Spirtoase din Statele Unite (DISCUS, prin acronimul său în engleză).

Impunerea la Washington a taxelor pe oțel și aluminiu a provocat, de asemenea, reacția Canadei, primul partener comercial al Statelor Unite la importul ambelor produse și, prin urmare, principalul păgubit de ambele măsuri. Ottawa a anunțat miercuri că va aplica taxe Statelor Unite în valoare de 21 de miliarde de dolari (30 de miliarde de dolari canadieni; 19 miliarde de euro). Se preconiza ca acestea să intre în vigoare joi și sunt împărțite între contra-taxe directe asupra importurilor de oțel și aluminiu și taxe asupra altor produse, cum ar fi computerele, cazanele sau materialele sportive.

Una dintre acțiunile de protest cele mai răspândite în rândul consumatorilor din Canada, care a văzut cum bravadele lui Trump și aspirațiile sale de a anexa țara vecină ca statul numărul 51 au făcut să reînvie un sentiment naționalist care dormea de decenii, a constat în aceste săptămâni în refuzul de a cumpăra bourbon de Kentucky sau vinuri californiene. Ambele băuturi au dispărut în aceste zile de pe rafturile magazinelor de băuturi alcoolice, proprietate publică în provincii precum Vancouver sau Ontario.