Fundația de Studii de Economie Aplicată (Fedea) consideră că Guvernul Spaniei dă dovadă de «optimism» în evaluarea sa asupra sănătății sistemului de pensii. Ángel de la Fuente, directorul executiv al Fedea, a publicat luni un studiu intitulat «Despre aplicarea clauzei de salvgardare a Mecanismului de Echitate Intergenerațională (MEI); câteva îndoieli metodologice», la o săptămână după ce Autoritatea Independentă pentru Responsabilitate Fiscală (Airef) a publicat prima sa evaluare așteptată după reforma sistemului.

În raportul său, autoritatea fiscală indică faptul că nu este necesară o ajustare, dar în același timp avertizează că sustenabilitatea s-a înrăutățit, cu o cheltuială care va crește cu 3,4 puncte procentuale din PIB până în 2050, cu patru zecimi mai mult decât estima acum trei ani. De la Fuente afirmă că este de acord cu Airef în privința «îndoielilor bine fondate privind situația financiară a sistemului de pensii» și își exprimă obiecțiile față de «modul în care a fost aplicată clauza de închidere a MEI». Aceasta este ajustarea automată cerută de Bruxelles pentru a accepta reforma și a cărei activare depinde de evaluarea menționată a Airef.

Acest instrument se activează, după cum amintește De la Fuente, «dacă cheltuiala medie prevăzută pentru pensiile publice depășește suma de 15% din PIB și excedentul de venituri suplimentare peste 1,7% din PIB generat de noile măsuri de venituri, lucrând în toate cazurile cu medii pe perioada 2022-2050». Examenul Airef evită clauza de închidere, dar Fedea obiectează asupra modului în care au fost proiectate scenariile: «Procedura adoptată este incorectă deoarece permite includerea veniturilor suplimentare provenite din transferuri de la stat nedestinate prestațiilor non-contributive, aplică o corecție în sus a proiecțiilor PIB din Raportul privind Îmbătrânirea (elaborat de Comisia Europeană) începând cu 2024, care ar putea fi excesiv de optimistă, și pornește de la o condiție de sustenabilitate foarte discutabilă care generează un fel de iluzie monetară, neținând cont de evoluția veniturilor sistemului».

Casa Națională de Asigurări Sociale (Seguridad Social) contracarează de obicei această poziție argumentând că și alte țări își alimentează sistemele de pensii din transferuri, nu doar din cotizații. «Diagnosticul principal este că nu sunt necesare măsuri suplimentare în materie de pensii, sustenabilitatea astăzi este garantată și toate datele care puteau merge bine au mers chiar mai bine, așa că privim viitorul cu optimism. Suntem pe drumul cel bun și, în plus, există indicatori și date care demonstrează acest lucru», a declarat ministrul Elma Saiz după publicarea raportului Airef. «Tehnic și la limită, sistemul de pensii a trecut cu succes primul său examen, astfel încât norma nu obligă la activarea ajustărilor suplimentare pentru moment, dar acest lucru nu garantează nici pe departe sustenabilitatea sistemului, care prezintă simptome clare de stres financiar crescând», opinează De la Fuente.

Fedea, un centru de analiză în al cărui consiliu de administrație se află unele dintre cele mai mari companii listate la Ibex 35, pune sub semnul întrebării cu o intensitate deosebită «includerea nediscriminatorie a creșterilor transferurilor de la stat nedestinate finanțării prestațiilor non-contributive printre veniturile suplimentare atribuite reformei». De la Fuente consideră că «acest lucru poate denatura condiția de sustenabilitate, deoarece permite reducerea cheltuielilor nete prin contabilizarea unor noi venituri care nu sunt de fapt venituri din punctul de vedere al conturilor publice consolidate, deplasând artificial deficitul sistemului de pensii către conturile Administrației Generale a Statului». El continuă indicând că «deși Airef s-a arătat reticentă în a utiliza acest mecanism de 'machiaj contabil', cele trei zecimi de punct procentual din PIB din transferuri pe care le-a încorporat în cele din urmă cu reticență sunt suficiente pentru a transforma un 'respins' într-un 'admis'». Subliniază că «condiția de sustenabilitate» este îndeplinită la limită, cu doar o zecime, conform calculelor autorității fiscale.

Surse din cadrul Casei Naționale de Asigurări Sociale, după publicarea raportului Airef, au opinat că estimările conținute în acesta privind unele măsuri de colectare, cum ar fi cele ale sistemului de cotizare al lucrătorilor independenți sau ale pieței muncii, au fost foarte prudente. Adică, consideră că rezultatele măsurilor de venituri suplimentare ale sistemului vor fi mult mai mari decât cele luate în considerare de organism.

«În concluzie, procedura de evaluare a sustenabilității impusă de Decretul 100/2025 [cel care permite includerea transferurilor în evaluare] este foarte discutabilă și nu doar din cauza neexcluderii transferurilor», adaugă De la Fuente. «Nu încape îndoială că datele reale care vor deveni cunoscute despre evoluția PIB-ului și a cheltuielilor cu pensiile (precum și despre veniturile sistemului) trebuie încorporate în calcule, dar nu este clar că acest lucru ar trebui să se traducă neapărat într-o actualizare automată a proiecțiilor viitoare ale Raportului privind Îmbătrânirea, și cu atât mai puțin că ajustarea trebuie făcută în forma specifică propusă, care prezintă diverse probleme în funcție de originea surprizelor PIB pentru care se intenționează corectarea», încheie el.