Când regulile se schimbă, jocul se reinventează

Acesta este cazul arhitecturii fiscale internaționale: în ultimii ani a suferit o transformare profundă, al cărei punct culminant recent în sfera impozitării corporative este impozitul minim de 15% pentru marile multinaționale. Pactul este fără precedent, acoperirea sa este globală – a fost semnat de peste 130 de țări – și implementarea sa, dacă este eficientă, prevestește o frânare în cursa dintre state pentru a reduce cota nominală a impozitului pe profit, care s-a exacerbat în ultimele decenii. Dar, mai degrabă decât să prevestească sfârșitul concurenței fiscale între țări, consolidează o mutație către noi figuri, cum ar fi stimulentele pentru cercetare și dezvoltare sau măsuri care reduc baza impozabilă a impozitului, după cum avertizează într-un studiu Observatorul Fiscal al UE. «Este probabil ca implementarea impozitului minim global să accelereze tranziția către politici fiscale de reducere a bazei impozabile. Anunțurile publice ale guvernelor arată că țări din interiorul și din afara Europei își reformează din ce în ce mai mult sistemul de stimulente pentru a se conforma cu impozitul minim global», se arată într-o notă a organismului. Aceasta prezintă principalele concluzii ale studiului Scăderea cotelor de impozitare ale multinaționalelor: rolul ascuns al reformelor bazei impozabile, elaborat de cercetătorii Jules Ducept și Sarah Godar. Raportul analizează aproape 300 de modificări fiscale pe care statele membre ale UE le-au implementat între 2014 și 2022, marea majoritate dintre ele vizând reducerea impozitului pe profit. În această perioadă, cota efectivă medie plătită de marile multinaționale pentru profitul lor net a scăzut cu 2,7 puncte procentuale, de la 20,8% la 18,1%. Această scădere este mai mare decât reducerile efectuate în cota legală stabilită de reglementări, care este de 25% în Spania și care, în medie în UE, a scăzut cu două puncte în anii analizați, de la 23% la 21%. Discrepanța în evoluția taxelor sugerează că scăderea cotei efective de impozitare nu se datorează doar reducerilor cotelor legale.

Autorii subliniază că reformele bazei impozabile, adică magnitudinea contabilă pe baza căreia se calculează impozitul, reprezintă cea mai mare parte a reformelor efectuate: 254 de măsuri, 86%. Și acest lucru s-a întâmplat contrar recomandărilor lansate de instituțiile internaționale de mult timp, axate pe extinderea cât mai mult posibil a bazelor impozabile și reducerea cotelor în loc de creșterea scutirilor și a stimulentelor. Majoritatea reformelor sunt legate de regimuri speciale cu obiective de politică industrială: atragerea de investiții, stimularea activităților de cercetare și dezvoltare sau acordarea unui tratament preferențial beneficiilor derivate din proprietatea intelectuală. «Aceste regimuri ar putea stimula creșterea și inovarea în statele membre. Cu toate acestea, este posibil să intensifice pur și simplu concurența fiscală între ele, ceea ce ar duce la o realocare a investițiilor și a profiturilor dintr-un stat membru în altul, fără niciun efect economic real», avertizează studiul. Acesta admite că, în același timp cu introducerea de facilități în fiscalitatea corporativă, țările europene au adoptat și măsuri împotriva evaziunii fiscale.

Excepții

În 2021, peste 130 de țări s-au angajat să implementeze o cotă de 15% pentru marile multinaționale, cele care facturează mai mult de 750 de milioane de euro. Această figură, cunoscută în jargon drept pilonul 2 și rezultatul negocierilor din cadrul OCDE și G-20, își propune să stabilească o taxă minimă efectivă pentru a descuraja companiile să își transfere profiturile în paradisuri fiscale cu impozitare scăzută sau nulă. Acordul conține mecanisme de salvgardare astfel încât impozitul minim să se aplice chiar dacă unele țări au renunțat la pact – una mai presus de toate: SUA lui Donald Trump –, dar prevede și stimulente care sunt considerate «compatibile» cu spiritul reformei, cum ar fi patent boxes (deduceri pentru cercetare și dezvoltare) sau credite fiscale. În plus, permite statelor să introducă un impozit minim suplimentar național dacă aprobă scutiri și beneficii pentru multinaționalele care operează pe teritoriul lor, astfel încât acel prag de 15% să fie colectat intern și să nu scape în alte jurisdicții.

«Impozitul minim global lasă încă loc pentru concurența fiscală», conchide documentul. «Este probabil ca tranziția de la politicile fiscale de ‘reducere a cotelor și extindere a bazei impozabile’ la concurența în politicile fiscale de reducere a bazei impozabile, observată în analiză, să se intensifice pe măsură ce țările își redefinesc regimul de stimulente pentru a se conforma cu Impozitul Minim Global». Adică, cursa va persista în alte forme.