OCDE cuantifică efectul neactualizării IRPF-ului la inflație: impozitele pe salariu au crescut

OCDE a cuantificat o realitate pe care angajații o intuiau deja din fluturașii de salariu: ponderea impozitelor pe salarii a crescut din cauza lipsei de actualizare a IRPF (Impozitul pe Venitul Persoanelor Fizice) la inflație în majoritatea țărilor dezvoltate. Spania nu face excepție de la această tendință generală, organismul constatând o creștere în 2024 a așa-numitei «cuie fiscale», adică diferența dintre ceea ce plătește un angajator pentru un angajat și suma pe care acesta o primește ulterior în contul său curent.

Raportul Taxing Wages 2025, publicat miercuri de clubul care reunește economiile dezvoltate, explică faptul că pana fiscală pentru un angajat singur, fără copii, cu un salariu mediu, s-a situat la 40,6% din costul total al forței de muncă în Spania în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 0,41 puncte procentuale față de exercițiul precedent. Cea mai mare parte a acestei creșteri provine din impozitul pe venit (0,35 puncte din creștere), deoarece contribuțiile sociale ale angajatului au crescut abia (doar 0,01 puncte), iar cele ale angajatorului au rămas practic stabile (o creștere timidă de 0,05 puncte). Această pierdere de venituri nete, deși moderată, este simptomatică pentru un fenomen mai amplu pe care OCDE îl evidențiază în analiza sa: în multe țări, impozitul pe venit nu a fost ajustat suficient sau automat la inflație.

Adică, salariile au crescut peste pragurile și deducerile prevăzute în proiectarea impozitului, ceea ce i-a împins pe angajați să plătească un procent mai mare din salariul lor în impozite fără ca puterea lor de cumpărare reală să se fi îmbunătățit. Acest efect, cunoscut sub numele de progresivitate la rece, se produce automat în sistemele fiscale marcate de progresivitate — precum cel spaniol — și apare atunci când scara impozitului nu este adaptată la ritmul costului vieții. Este o tendință pe care organismul a observat-o deja în ultimii ani, când escaladarea prețurilor a marcat cote nemaivăzute de ani de zile și multe guverne, precum cel spaniol, au decis să nu actualizeze impozitul.

Progresivitatea la rece se combate prin deflatare, adică o ajustare a tranșelor de impozit care ia ca referință IPC (Indicele Prețurilor de Consum). Ministerul de Finanțe a refuzat în ultimii ani să utilizeze această formulă, explicând că ar beneficia în mod disproporționat veniturile mai mari, care se află în tranșele superioare ale impozitului și ar beneficia de reducerile din treptele inferioare. Din acest motiv, Guvernul a apărat până în prezent alte formule axate pe veniturile mici, precum extinderea reducerii pentru veniturile din muncă. Această măsură, conform calculelor sale, permite unui contribuabil cu un salariu brut de 20.000 de euro să plătească în prezent cu 24% mai puțin cu titlu de IRPF în comparație cu ceea ce plătea în 2018.

Cazul spaniol se înscrie într-o tendință generală observată în țările OCDE. În 2024, pana fiscală medie a crescut în 20 din cele 38 de țări analizate în raport, în timp ce a rămas aceeași în trei și a scăzut în 15. Pentru un angajat singur, fără copii și cu un salariu mediu, pana a crescut până la o medie de 34,9%, o creștere de 0,05 puncte procentuale față de anul precedent. Spania, cu 40,6%, este clar peste medie, deși cu mult sub țări precum Belgia (52,6%), Germania (47,9%), Franța (47,2%), Italia (47,1%) sau Austria (47%), printre altele.

În 14 din cele 20 de țări în care a crescut pana fiscală, OCDE atribuie cauza principală creșterii impozitului pe venit ca procent din costul forței de muncă, deoarece salariile nominale au crescut mai mult decât pragurile fiscale. «În țările în care nu au existat modificări ale structurii impozitului (cum ar fi Australia, Grecia, Coreea de Sud, Letonia, Mexic, Polonia, Slovenia și Spania), această creștere se explică prin creșterea nominală a salariilor», explică organismul. «Dacă pragurile impozitului cresc mai puțin decât salariile, se generează o creștere efectivă a impozitului din cauza progresivității sistemului», adaugă acesta.

Dar creșterea cuiei fiscale are și alte cauze. În Italia, cu o creștere a acestui indicator de 1,61 puncte (cea mai mare din OCDE), se explică prin faptul că salariul mediu a depășit pragul care permite o reducere a contribuțiilor sociale. Slovenia a înregistrat, de asemenea, o creștere puternică, de 1,44 puncte, după introducerea unei contribuții obligatorii fixe la asigurările de sănătate. La polul opus, Portugalia, Regatul Unit și Finlanda au reușit să reducă semnificativ pana fiscală, cu o reducere de peste un punct și jumătate procentual.

Fenomenul a avut incidență și asupra altor tipuri de profiluri, pe lângă cel al persoanei singure, fără copii. Organismul, de exemplu, explică faptul că un cuplu de salariați cu copii și-a văzut pana fiscală majorată în 2024 până la 37,9%, o creștere de 0,78 puncte, dintre care 0,75 s-ar explica prin IRPF. Pana a crescut și în cazul unei familii în care există un singur salariat. Singura gospodărie a cărei pană fiscală a scăzut a fost cea a unui părinte singur cu doi copii și un venit de 67% din salariul mediu. «În 2024, această pană fiscală a scăzut cu 0,38 puncte până la 15,8%», subliniază OCDE.