Sindicatele și angajatorii diferă adesea în criticile lor la adresa Guvernului, dar există câteva subiecte asupra cărora sunt de acord. Unul dintre acestea este capacitatea redusă a oficiilor publice de ocupare a forței de muncă de a intermedia între solicitanții de locuri de muncă și angajatori. Conform ultimelor date de la INE, din 2023, serviciul public de ocupare a găsit locuri de muncă pentru 1,9% dintre salariații angajați, față de 4,3% prin intermediul companiilor de muncă temporară.

Sediul Consiliului General al Economiștilor (CGE) a găzduit luni un colocviu pe această temă, la care a participat și Fundația de Studii de Economie Aplicată (Fedea). Experții au cerut o „transformare profundă” a politicilor active de ocupare „ineficiente”, solicitând în special o schimbare majoră: date mai multe și mai bune despre nevoile companiilor și despre calificările șomerilor, în țara europeană cu cea mai mare rată a șomajului (10,4%, față de media europeană de 5,8%).

În propunerea lor comună, Fedea și CGE solicită „consolidarea legăturii cu țesutul productiv, pentru a cunoaște cu precizie nevoile companiilor și pentru a realiza o profilare mai eficientă a solicitanților de locuri de muncă, aliniind aptitudinile și atitudinile cu posturile vacante reale”. Miguel Ángel García, profesor de Economie Aplicată la URJC și cercetător asociat Fedea, a detaliat această idee: „Oficiile nu dispun de informații detaliate despre țesutul productiv pe care îl acoperă, nu știu ce se întâmplă pe teritoriul lor și de ce au nevoie companiile. Și nici nu au reușit să creeze un profil al solicitantului care să poată corela nevoile companiilor cu capacitățile persoanelor”.

García consideră că această problemă este agravată de lipsa de coordonare între administrații: „Mi s-a întâmplat, când lucram la Junta de Andalucía [a fost viceconsilier pentru Ocupare, Formare și Muncă Autonomă între 2019 și 2022], nu puteam dispune de datele de la Securitatea Socială. Le solicitam și nu ni le dădeau”. El crede că astfel s-ar obține informații valoroase pentru a elabora politici „mai eficiente” și „mai utile pentru societate”. A subliniat că serviciile private de intermediere „nu funcționează mult mai bine decât cele publice”.

„Avem nevoie de o schimbare structurală de abordare, de a dispune de mult mai multe informații. Tehnologia actuală permite acest lucru, un acces complet la toate registrele administrative. Dacă merg la oficiul din Jaén și spun că sunt grădinar, trebuie să mi se poată spune câte posturi există în provincia mea și în altele, pentru a putea lua decizii”, a insistat cercetătorul Fedea.

Această idee se leagă de o altă propunere a experților: „Modernizarea infrastructurii tehnologice a sistemului de ocupare a forței de muncă, încorporând instrumente digitale care să faciliteze automatizarea proceselor, încrucișarea eficientă a datelor și o atenție mai agilă și personalizată pentru companii și lucrători”. În aceeași linie, propun impulsionarea unei reorganizări interne a serviciilor publice de ocupare, promovarea unei guvernanțe mai integrate între SEPE (Serviciul Public de Ocupare Statal) și comunitățile autonome și stimularea schemelor de colaborare public-privată.

Salvador Guillermo, director de Studii și Economie la Foment del Treball Nacional și consilier al Consiliului Superior de Statistică al INE în reprezentarea CGE, a indicat că „situația actuală a politicilor publice de ocupare în Spania reflectă o îmbunătățire care răspunde mai mult inerției creșterii economice, în special datorită redresării sectorului turistic, decât eficacității acestor politici”. „Sunt necesare planuri de șoc din partea serviciilor publice de ocupare, cu o atenție specială acordată șomerilor de lungă durată, incluzând sprijin formativ și psihologic care să faciliteze reintegrarea lor pe piața muncii”, a subliniat Guillermo.

Mai multă „coresponsabilitate” și „pensionare activă”

CGE și Fedea cer, de asemenea, „reorientarea formării pentru ocupare, depășind rigiditatea certificatelor de profesionalitate prin conținuturi mai flexibile, actualizate și adaptate sectoarelor cu cel mai mare potențial de creștere” și „proiectarea unor programe de stimulente pentru crearea de locuri de muncă care să permită adaptarea lor la particularitățile fiecărei comunități autonome”. De asemenea, solicită „consolidarea coresponsabilității șomerilor, cerând o căutare activă și continuă a unui loc de muncă, cu condiții mai stricte pentru refuzul ofertelor adecvate”.

García consideră că legile actuale, de la cea a Funcției Publice la cea a subvențiilor, împiedică o bună parte din aceste schimbări, motiv pentru care susține o modificare a acestora. Și, la fel ca CGE, solicită un diagnostic adecvat al politicilor care funcționează și al celor care nu funcționează, „un sistem permanent de evaluare și îmbunătățire, care să permită măsurarea impactului real al politicilor aplicate, identificarea abaterilor și direcționarea mai multor resurse către inițiativele cu eficacitate dovedită”.

O altă idee pe care au propus-o este „stabilirea unor mecanisme flexibile de pensionare sau de pensionare activă, care să permită compatibilitatea deplină între munca remunerată și încasarea pensiei”. Colocviul a fost moderat de directorul executiv al Fedea, Ángel de la Fuente, și a participat și președintele CGE, Valentín Pich.