Somnul sau, mai degrabă, calitatea slabă a acestuia începe să preocupe companiile. Unul din doi spanioli doarme prost, conform datelor medicale. Oboseala lucrătorilor a tras un semnal de alarmă din cauza impactului său asupra sănătății mintale, absenteismului, accidentelor de muncă și productivității, despre care experții susțin că a scăzut cu 20%. Dintre cele 100 de tulburări de somn, insomnia (10%-15%) este cea mai frecventă. Când devine cronică, provoacă o pierdere de productivitate estimată la 10.703 milioane de euro pe an în Spania. Pentru a combate această problemă, companiile dezvoltă deja programe corporative dedicate somnului.

Un somn inadecvat afectează economia unei țări. Studiile arată că, în țările OCDE, pierderea economică asociată lipsei de odihnă variază între 1% și 3% din PIB. În Spania, cu o productivitate printre cele mai scăzute din Europa, un absenteism la niveluri maxime (6,6%), un record de concedii medicale pentru tulburări mintale (600.000) și ocupând locul trei în Uniunea Europeană în ceea ce privește accidentele de muncă, companiile încep să se întrebe despre legătura dintre acestea și oboseală. Astfel, își propun să măsoare calitatea somnului angajaților pentru a încerca să îmbunătățească acești indicatori. «Uneori, oboseala nu este identificată cu lipsa de somn», susține Javier Puertas, expert în medicina somnului. Și exemplifică: «Există oameni obosiți care nu știu că suferă de apnee nediagnosticată, ceea ce se întâmplă în peste 80% din cazuri».

35% dintre persoane recunosc o performanță scăzută atunci când dorm prost. Igiena somnului devine astfel o strategie corporativă prin intermediul programelor de bunăstare la locul de muncă. Aceasta include educație, dar și recomandări privind obiceburilor sănătoase (dietă echilibrată, sport dimineața, cină devreme și ușoară) și bune practici (dormit șapte sau opt ore, deconectare digitală, echilibru muncă-viață personală, organizarea timpului de lucru). «Somnul prost este o problemă personală, dar și de sănătate publică», subliniază Francisco Bas, CEO al SleepZzone, o platformă de telemedicină care folosește inteligența artificială pentru a ajuta angajații să doarmă mai bine. «Antrenarea lor pentru un somn odihnitor este o investiție care crește productivitatea cu 20% și reduce cu încă 20% cheltuielile cu concediile medicale, accidentele și absenteismul», adaugă el.

Printre companiile care au deja astfel de planuri se numără Mahou San Miguel. Programul lor de intervenție cognitiv-comportamentală «este inovator în mediul de afaceri. Este susținut de specialiști, iar rezultatele sale sunt validate științific», afirmă surse din cadrul companiei. De asemenea, Asepeyo, Mutua Madrileña, MasOrange, Auren, Meliá Hoteles International, Generali sau Prim fac parte din avangarda companiilor preocupate de acest aspect.

«Somnul este o problemă națională. Ne culcăm foarte târziu și ne trezim devreme. Există deja companii care includ unități dedicate somnului în programele lor de bunăstare la locul de muncă», semnalează Ricardo Alfaro, subdirector general de media la Asepeyo. Aici tocmai a început un program de formare privind calitatea somnului pentru cei 3.400 de angajați.

Președintele Auren Consultoría, Javier Cantera, consideră că «somnul nu este valorizat în Spania». Este o problemă culturală. Cantera pledează pentru un sistem care să protejeze odihna lucrătorilor și îndeamnă la acțiune pentru «a genera modele care să identifice cauzele pentru care un lucrător nu performează, pentru a le trata». La Mutua Madrileña, managerul Serviciului de Prevenție, Tomás Sánchez-Barriga, indică tulburarea de somn «ca un accelerator al absenteismului» și o califică drept persistentă, deoarece «face ca perioadele de concediu medical să fie mai lungi, ceea ce ne obligă să înlocuim și să formăm din nou personal». Programul lor de somn, integrat în cel de bunăstare corporativă, se concentrează pe conștientizare. «Angajații vor putea fi diagnosticați individual cu privire la starea somnului lor și vor primi ajutor medical», precizează el.

Prin aceste planuri, companiile își recunosc implicarea necesară. «Lipsa unui somn odihnitor are adesea legătură cu exigențele postului de muncă», asigură dr. Antonio Esteve, fondatorul Institutului de Somn AdSalutem. El solicită o mai mare pedagogie «pentru a conștientiza că oboseala antrenează o stare mentală tristă și deprimantă, care duce la lipsă de concentrare și decizii proaste, precum și la accidente de muncă, în special în cazul muncii de noapte și în ture». La care dr. Óscar Larrosa, expert în somn, adaugă: «Un deprimat care doarme prost are un risc de sinucidere de șase ori mai mare».

O altă companie care a început deja să acționeze este asiguratorul Generali. «Am început prin a trata factorii care împiedică odihna, cum ar fi stresul sau lipsa deconectării, și insistăm asupra obiceurilor sănătoase precum echilibrul muncă-viață personală», subliniază Francisco Zubicoa, șeful departamentului Diversitate, Incluziune și Relații de Muncă.

Iar de la Prim, directoarea de talent și organizare, Helena Borrás, insistă asupra necesității de «a măsura calitatea somnului». «Robotizarea generează incertitudine, anxietate și lipsă de control la lucrători. Suntem în momentul în care trebuie să observăm și să identificăm cauzele pentru a preveni un climat de muncă nefavorabil și viitoare concedii medicale», adaugă ea. Un aspect subliniat și de Hilario Alfaro, președintele Madrid Foro Empresarial: «Cunoașterea cauzelor ne conduce pe calea soluțiilor». «Administrațiile, companiile și sindicatele trebuie să abordeze impactul somnului asupra accidentelor de muncă și absenteismului». Costul de 30 de miliarde de euro al acestuia din urmă se va reduce cu 10%, concluzionează el.

Un subiect abordat și în 'Operación Triunfo'

Când Noemí Galera, directoarea academiei programului de televiziune Operación Triunfo, a observat o lipsă de performanță la unii participanți, nu a ezitat. A chemat un expert în somn. Acolo, Oriol Mercader le-a explicat tinerilor, printre care se numărau Aitana și Amaya, că «pentru a ajunge sus, totul trebuie să funcționeze foarte bine. Odihna este cea mai importantă formare pe care o veți urma». Și i-a îndemnat: «A trăi această experiență la maximum nu înseamnă că dormitul este o pierdere de timp. Dimpotrivă, în funcție de cum dormiți, o veți valorifica mai bine sau mai rău».