După săptămâni de volatilitate enormă pe piețe și incertitudine crescândă în rândul investitorilor, Administrația Donald Trump intenționează să anunțe miercuri planul său de revoluționare a economiei americane. Un plan care, previzibil, va presupune o creștere semnificativă a poverii tarifare globale, dar care, cel puțin, poate aduce o oarecare claritate politicii comerciale a administrației americane pentru a ajuta la planificarea și previziunea companiilor.

Cu toate acestea, incertitudinea nu va dispărea, deoarece va trebui așteptat gradul de răspuns al celorlalte țări la această rundă tarifară și, odată cu aceasta, escaladarea unui război comercial care, contrar celor proclamate de Trump în primul său mandat — ”războaiele comerciale sunt bune și ușor de câștigat” —, nu va avea un final fericit pentru nimeni, conform opiniei unanime a experților.

Acest 2 aprilie va fi „ziua eliberării”, conform jargonului trumpist. Atunci Casa Albă va anunța tarifele reciproce pentru țările cu care Statele Unite mențin un deficit comercial mai mare, în principal următoarele (în această ordine):

• China
• Uniunea Europeană în ansamblu
• Mexic
• Vietnam
• Germania
• Japonia
• Canada
• Coreea de Sud
• India
• Regatul Unit

Nu este cazul Spaniei. Soldul comercial dintre cele două țări este notabil favorabil Washingtonului. În 2024, Spania a înregistrat un deficit comercial cu SUA de aproximativ 10 miliarde de euro: exporturile spaniole au atins o valoare de 18.179 milioane de euro, în timp ce importurile din Statele Unite au însumat 28.192 milioane de euro, impulsionate în principal de achizițiile de produse energetice precum țițeiul și gazul. Acest lucru, în principiu, ar scuti Spania de așa-numitele tarife reciproce, dar Casa Albă consideră, fără fundament, că taxele pe valoarea adăugată (TVA) sunt un tarif, ceea ce distorsionează toate calculele. De asemenea, soldul deficitar se referă la ansamblul schimburilor comerciale, dar există sectoare precum cel agroalimentar unde balanța este favorabilă Spaniei: în 2024 s-au vândut bunuri din acest sector în valoare de 3.319 milioane de euro, în timp ce importurile au fost de 1.761 milioane.

„Deși principalii parteneri comerciali ai Spaniei se află în Uniunea Europeană, Statele Unite sunt unul dintre cei mai mari parteneri (13,1% din total) din afara UE, doar în urma Regatului Unit. Calculăm că impactul direct al taxelor poate scădea două zecimi din PIB-ul spaniol față de puțin peste trei zecimi pentru ansamblul Uniunii, ceea ce pentru unele țări poate însemna intrarea în roșu. Dar există efecte indirecte care au un impact mult mai durabil, cum ar fi întârzierile în deciziile de investiții sau căutarea de piețe alternative”, susține Ruben Dewitte, economist la ING.

În orice caz, ca membru al Uniunii Europene, exporturile spaniole de oțel și aluminiu, care s-au ridicat la aproximativ 944 și respectiv 128 de milioane de euro în 2023, suportă deja un tarif de 25% începând cu 12 martie, la care UE a răspuns imediat. Începând cu data de 3 aprilie va intra în vigoare și un alt tarif de 25% pentru toate vehiculele străine care intră în Statele Unite. Și, deși pentru Spania nu este o piață importantă pentru exportul de autoturisme, are un impact mai mare în cazul componentelor.

O altă industrie amenințată cu un tarif de 25% începând de miercuri este cea farmaceutică, care a înregistrat o creștere notabilă a exporturilor către Statele Unite în ultimii ani. Deși per total soldul este deficitar pentru Spania, vânzările industriei chimice și farmaceutice către SUA au crescut cu 25%, depășind 3.160 milioane de euro, fiind vorba în majoritate de medicamente de înaltă calitate, foarte sensibile la scumpirea prețurilor.

De aici încolo, există taxe specifice pentru produsele spaniole care vor face vânzarea lor în Statele Unite deosebit de costisitoare. Cea mai iminentă este tariful de 25% aplicat tuturor produselor spaniole pentru simplul fapt că țara, prin intermediul Repsol, este un importator de petrol și gaz din Venezuela. Măsura vizează în special China, care în 2023 a fost destinatarul a 68% din vânzările de țiței venezuelean către exterior, și va afecta, de asemenea, India, Rusia și Cuba.

În plus, Trump va primi marți concluziile raportului comandat pe 21 februarie secretarului Comerțului, Howard Lutnick, privind impactul așa-numitei taxe Google în șapte țări, printre care:

• Spania
• Franța
• Regatul Unit
• Italia
• Austria
• Turcia
• Canada

Investigația ar trebui să clarifice dacă impozitele pe companiile digitale americane aprobate de aceste țări sunt discriminatorii, dacă au adoptat norme care amenință proprietatea intelectuală a giganților tehnologici americani sau subminează competitivitatea globală.

Această taxă a intrat în vigoare în 2021 și impozita cu 3% veniturile marilor companii tehnologice din operațiuni de publicitate online, intermediere digitală și vânzare de date ale utilizatorilor, pentru companiile care facturează cel puțin 750 de milioane de euro la nivel global (și trei dintre acestea în Spania). Ca parte a unui acord internațional condus de OCDE pentru implementarea unui cadru fiscal global privind multinaționalele tehnologice, țările s-au angajat să pună capăt acestui impozit la sfârșitul anului 2023, deși în realitate l-au menținut în vigoare fără efect în așteptarea aplicării efective a acordului global. Sosirea lui Donald Trump la Casa Albă a însemnat retragerea SUA din acel pact fiscal și, odată cu aceasta, ar trebui reintrodusă automat taxa pe servicii digitale.

Cu toate acestea, și în ciuda așteptărilor Guvernului că taxa va aduce 1 miliard de euro anual la bugetul public, rezultatele finale au fost departe de aceste cifre. În primul an s-au colectat doar 166 de milioane de euro, deoarece multe companii nu au ajuns să o implementeze și nu a fost în vigoare pe tot parcursul exercițiului financiar. Ulterior, conform Ministerului de Finanțe, s-au colectat 278 de milioane în 2022; 303 milioane în 2023 și 375 de milioane în 2024.