Guvernul Venezuelei a anunțat un nou mecanism de „prețuri convenite”, ceea ce a generat îngrijorare în rândul agenților economici. Pe fondul instabilității monedei naționale și al sancțiunilor internaționale, această decizie este primită cu rezerve.

Potrivit Observatorului Financiar Venezuelan (OVF), indicele prețurilor de consum din luna mai a atins un nivel alarmant de 26%. Aceasta indică o creștere a inflației, care câștigă din nou teren în țară, unde recent, în iulie anul trecut, aceasta era de doar 2% după o perioadă de hiperinflație.

Experții asociază inflația lunară cu două cifre, care părea depășită, cu devalorizarea bolivarului (cu 30% în ultimele luni), cu scăderea veniturilor țării și cu emisiunea de bani pentru finanțarea deficitului bugetar.

Situația este agravată de înăsprirea sancțiunilor din partea SUA și de declinul sectorului de producție. OVF prognozează o inflație anuală de 229% și o inflație cumulată de 105,5% în condițiile unei recesiuni economice. Venezuela rămâne una dintre țările cu cea mai mare inflație din lume de peste 10 ani.

Autoritățile încearcă să găsească modalități de a stabiliza situația și de a controla creșterea prețurilor. Se discută posibilitatea implementării unei politici anti-inflaționiste cuprinzătoare, care să depășească înghețarea salariilor sau restricționarea creditării.

Ramón Lobo, președintele subcomisiei de finanțe a Adunării Naționale și fost ministru de finanțe, a anunțat un nou mecanism de prețuri pentru bunurile esențiale în cadrul „Legii prețurilor convenite”. Aceasta a stârnit îngrijorări cu privire la o posibilă revenire la deficitele observate în trecut.

Lobo a declarat că condiția pentru antreprenori este vânzarea de bunuri la cursul oficial, nu la cel paralel al dolarului. „Cu vicepreședintele am ajuns la acorduri importante cu antreprenorii. Nu vrem ca antreprenorii să vândă sub costuri, ci să obțină profituri rezonabile”, a menționat Lobo.

În cadrul decretului de urgență economică, sarcina fiscală asupra afacerilor este sporită, probabil cea mai mare din America Latină. Antreprenorii care au dorit să rămână anonimi susțin că până la 60% din profitul unei companii poate merge la taxe.

Principala povară fiscală cade pe așa-numitele taxe parafiscale. Pe lângă impozitul pe venit și asigurările sociale, antreprenorii trebuie să plătească către Fondul Național pentru Sport, Fondul Național Antidrog, Institutul de Cooperare Educațională, Fondul Național pentru Locuințe, Fondul Național pentru Știință și Tehnologie, precum și impozitul pe tranzacțiile financiare majore. Guvernul a anunțat o creștere a unității fiscale de la 9 la 43 de bolivari.

Un agent financiar, care a dorit să rămână anonim, afirmă că declarația fiscală în țară este de două ori mai mare decât media regională. „Decretul de urgență economică ar permite puterii executive să reducă sarcina fiscală asupra municipalităților, care este foarte mare. Contribuțiile parafiscale sunt colectate agresiv de Serviciul Național de Administrare Fiscală, o agenție guvernamentală, și fără principiul reciprocității fiscale, deoarece serviciile publice locale sunt foarte ineficiente. Trebuie spus că unele dintre aceste taxe sunt calculate din veniturile brute, nu din cele nete. Toate acestea au un impact uriaș asupra sănătății financiare a acestor companii.”

Mulți antreprenori afirmă în privat că povara uriașă de taxe pe care puterea executivă o impune asupra lor nu se reflectă în calitatea serviciilor oferite populației sau în eficiența politicilor sale într-o țară care se află încă într-o situație socială gravă de urgență.

Din 2015, nu există un buget național cunoscut și accesibil publicului în Venezuela, ceea ce face dificilă evaluarea indicatorilor macroeconomici și a deficitului fiscal. Experții subliniază că hiperinflația din țară este legată de finanțarea cheltuielilor guvernamentale prin emisiunea de bani la scară necunoscută și în scopuri necunoscute, precum și de influența sancțiunilor internaționale.

Economiștii consideră că creșterea prețului benzinei ar putea fi una dintre posibilele soluții, în ciuda impactului său potențial asupra inflației.