Prăpastia economică dintre generații se adâncește în România

În România, prăpastia economică dintre generațiile tinere și cele mai în vârstă continuă să se adâncească. În ultimii 20 de ani, gospodăriile formate din persoane de peste 65 de ani sunt singurele care și-au majorat veniturile, conform celui mai recent studiu financiar al familiilor realizat de Banca Națională a României. În 2008, venitul mediu al persoanelor de peste 65 de ani era cu 16% mai mare decât cel al segmentului de vârstă cuprins între 16 și 29 de ani. În 2023, această diferență de venit s-a dublat aproape, ajungând la 28%.

Datorită patrimoniului și a revalorizării pensiilor, persoanele de peste 65 de ani au reușit să-și mențină poziția economică și să depășească inflația. Însă, averea (care include valoarea locuinței în proprietate) a gospodăriilor cu vârste cuprinse între 35 și 44 de ani s-a prăbușit. Conform datelor, între 2002 și 2022, averea medie a segmentului de vârstă de peste 65 de ani a crescut de la 148.000 la 226.000 de euro. În segmentul de vârstă 35-44 de ani, averea medie a scăzut de la 132.000 de euro la 75.700 de euro. Diferența de avere dintre cele două grupuri s-a multiplicat de nouă ori în două decenii.

Este normal ca o persoană să aibă venituri și avere mai mari la sfârșitul vieții profesionale decât la început. Însă, faptul că această diferență se mărește și se accelerează în România în acest secol, până la a deveni această prăpastie abisală, dezvăluie probleme structurale ale economiei. Generațiile care s-au integrat în această perioadă pe piața muncii sunt prinse într-un cerc vicios care le împiedică să prospere așa cum au făcut-o predecesorii lor, și care se explică în principal prin stagnarea salariilor și piața imobiliară scăpată de sub control.

În primul rând, deși ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor s-a îmbunătățit considerabil în ultimul deceniu (de la 50% șomaj la 25%), persoanele sub 30 de ani au semnat 45% din contractele de muncă pe perioadă determinată în 2024, ceea ce se traduce prin mai puține ore lucrate și un salariu mai mic. La această precaritate se adaugă o piață imobiliară disfuncțională și abandonată de autoritățile publice ani de zile. În 2007, 58,1% dintre proprietari aveau sub 30 de ani. În 2023, procentul a scăzut la 29%. Noile generații nu vor putea construi un patrimoniu așa cum au făcut-o cele anterioare, iar venitul lor se duce pe chirii abuzive.

Creșterea salariului minim aduce beneficii celor mai tineri, dar nu rezolvă problema. De asemenea, măsurile paliative de pe piața imobiliară, cum ar fi ajutoarele pentru chirie, nu rezolvă problema inaccesibilității la cumpărare. Guvernul, care apără pe bună dreptate majorarea tuturor pensiilor în funcție de indicele prețurilor de consum (IPC), indiferent de averea și veniturile beneficiarilor, are obligația de a concepe politici specifice pentru a reda speranța unei generații care nu reușește să iasă din angoasa chiriei și a precarității.