Uniunea Europeană intenționează să accelereze finanțarea apărării

Uniunea Europeană intenționează să accelereze finanțarea apărării pentru a face față unei situații de incertitudine internațională maximă. În contextul unei schimbări notabile a poziției SUA – principalul aliat al Europei – într-o problemă atât de crucială pentru UE, cum ar fi războiul din Ucraina, și al indiciilor lor de retragere a „umbrelei de securitate” deasupra Bătrânului Continent, Comisia Europeană finalizează un plan de reînarmare. Acest plan va include diverse măsuri pentru a contracara consecințele politicii lui Donald Trump, apropierea sa de Rusia lui Vladimir Putin și o situație geopolitică instabilă.

Proiectul, care va fi discutat la un summit de urgență al șefilor de stat și de guvern de la Bruxelles, presupune investiții de miliarde de euro pentru a rezolva diverse sarcini, accelerate de politica lui Trump, după cum relatează surse din UE. Pentru a implementa acest plan, Bruxelles-ul analizează mai multe opțiuni de finanțare. Una dintre ele este emiterea de obligațiuni comune pentru finanțarea proiectelor europene cheie de apărare și a achizițiilor comune în valoare de până la 100 de miliarde de euro. Ar putea fi utilizată rezerva bugetară rămasă din partea neutilizată a fondului de redresare post-pandemie COVID-19, Next Generation, după cum notează surse din Bruxelles. O altă idee este redirecționarea fondurilor de coeziune neutilizate către obiective militare, axate pe cercetare și dezvoltare, mobilitate militară și infrastructură, deoarece aceste fonduri nu pot fi utilizate direct pentru achiziționarea de echipamente militare. În plus, se analizează posibilitatea direcționării liniilor de credit ale Băncii Europene de Investiții (BEI) către apărare și adăugarea altor instrumente, cum ar fi Fondul European de Apărare, conform acelorași surse. Și prima măsură deja anunțată este activarea așa-numitei „clauze de salvgardare” din pactul de stabilitate, astfel încât cheltuielile statelor membre pentru apărare să nu fie considerate datorii și, prin urmare, să nu penalizeze statele la verificarea conturilor lor de către Comisie.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a vorbit despre trecerea la o „psihologie a urgenței”, intenționează să trimită marți liderilor statelor membre o scrisoare cu detalii despre propunerile sale pentru discuții la summitul de joi, care va fi dedicat sprijinului pentru Ucraina și apărarea europeană. Scopul este de a nu stabili „linii roșii” în dezbateri, notează surse europene familiarizate cu discuțiile, care solicită anonimatul, deoarece este o problemă de o delicatețe extremă, care se află și în curs de elaborare. Ideea cheie este de a obține un „efort european comun” în fața amplorii provocărilor, notează aceleași surse.

Deciziile depind de aceste dezbateri cu cei 27 de conducători ai țărilor UE și de semnalele pe care le va da conservatorul Friedrich Merz, care se așteaptă să devină noul cancelar al Germaniei. Planul de reînarmare ar putea include mai multe oportunități și alte modalități de a reface instrumentul, finanțat din datoria comună, cu ajutorul unui tip de euroobligațiuni sau a unei formule similare cu cea utilizată în timpul pandemiei COVID-19. De asemenea – crearea unui nou fond interguvernamental, special conceput pentru apărare.

Axa franco-germană a oferit câteva indicii în ultimele ore. Franța este în favoarea acestei formule de datorie comună cu diverse modalități, în timp ce partidul lui Merz din Germania negociază cu social-democrații formarea unei mari coaliții, în cadrul mandatului căreia va fi creat un fond special în valoare de aproape un trilion de euro. Scopul este de a finanța cheltuieli urgente pentru apărare și infrastructură, care depășesc frâna datoriilor introdusă de sistemul german. Alții, cum ar fi Țările de Jos, s-au opus emiterii de datorie comună. Cu toate acestea, țările tradițional economice, cum ar fi țările din nordul Europei, s-au dovedit a fi foarte receptive la această idee, deoarece pentru ele creșterea cheltuielilor militare este o prioritate.

Bruxelles-ul estimează că în următorii ani vor fi necesare investiții suplimentare de 500 de miliarde de euro în apărare – von der Leyen a menționat următorul deceniu. Alții, cum ar fi președintele Franței, Emmanuel Macron, vorbesc despre aproximativ 200 de miliarde de euro într-un mod accelerat. De fapt, șeful Palatului Elysée a sugerat în acest weekend utilizarea așa-numitului fond de salvare (Mecanismul European de Stabilitate, MEDE), care a jucat un rol proeminent în cei mai tulburi ani ai crizei financiare. Deși acționarii acestui fond sunt țările zonei euro (nu toate țările UE) și, probabil, ar fi nevoie de o reformă, ceea ce ar fi mai complicat din punct de vedere politic. MEDE ar putea avea un potențial de până la 400 de miliarde de euro pentru acordarea de credite țărilor, conform diferitelor surse.

„Este nevoie de un salt cuantic în modul în care UE gândește despre apărare. Și formula de a investi bani europeni, în special prin datoria comună, este un semnal puternic că există o intenție. Dar acest lucru s-ar putea întâmpla pe termen mediu. Între timp, este urgent să se ia decizii”, notează o sursă de rang înalt din UE. În perioada 2021-2024, cheltuielile totale pentru apărare ale statelor membre UE au crescut cu peste 30% și au atins 326 de miliarde de euro, reprezentând 1,9% din PIB-ul UE, conform datelor de la Bruxelles. Dar, în timp ce există țări, cum ar fi Polonia, care cheltuiesc pentru apărare mai mult de 4% din PIB-ul lor, există altele, cum ar fi Spania, care nu ating 2%, stabilit de obligațiile NATO. În plină dezbatere despre cheltuielile militare, valorile mobiliare europene legate de apărare au crescut pe piața bursieră în această zi de luni.

Astfel, Uniunea este pe cale să încalce un altul dintre acele mari tabuuri pe care le-a distrus de când Rusia a început războiul pe scară largă împotriva Ucrainei: apropierea de o uniune europeană de apărare. Deși, după cum notează sursele, de ambiția propunerii lui von der Leyen și de urgența pe care o vor indica țările va depinde dacă acest nou plan de reînarmare va deveni cu adevărat decisiv. Presiunea lui Trump asupra aliaților europeni de a-și crește cheltuielile pentru apărare și contextul internațional ar putea fi un catalizator important pentru aceasta.

Proiecte care acoperă întreaga Europă

Intenția Comisiei Europene, care va prezenta un plan mai precis la sfârșitul lunii cu așa-numita Carte Albă a Apărării, este ca planul de reînarmare să fie structurat pe mai multe direcții. Principalul lucru este ca statele membre să își sporească cheltuielile pentru apărare (de aici și ajutorul cu clauza de salvgardare și o slăbire mai mare a corsetului fiscal impus de Bruxelles). Apoi, să ofere alte elemente ale planului (cum ar fi această parte a fondului de redresare sau fondurile structurale) pentru finanțarea și sprijinirea acestor „proiecte paneuropene majore”, care sunt deja studiate și includ elemente avansate, cum ar fi inteligența artificială.

Și între timp, după cum notează surse din Bruxelles, acestea urmăresc să elaboreze o strategie europeană de apărare, prezentată în 2024 și care include formule puternice de achiziții comune pentru statele membre, iar accentul este pus pe standardizarea arsenalelor și a armamentelor. Această strategie prevede, de asemenea, integrarea industriei ucrainene în programele europene și cooperarea cu alți „parteneri cu vederi similare” din afara UE.

Aceasta este o altă problemă importantă pe care liderii trebuie să o ia în considerare în următoarele săptămâni: extinderea focalizării, incluzând, de exemplu, Regatul Unit și Norvegia, pentru a continua să facă cu ochiul Statelor Unite și să extindă și mai mult posibilitățile de cheltuieli. Pe masă se află o propunere a unui grup de experți, pe care Londra a susținut-o, iar Bruxelles-ul nu o privește de sus, despre crearea unei bănci de reînarmare, care ar putea emite credite cu rate ale dobânzii relativ scăzute și cu o evaluare bună. Acest lucru ar permite statelor membre să facă mai multe comenzi industriei de apărare, care a menționat că are nevoie să știe care va fi cererea sa pe termen lung pentru a activa lanțurile de producție. De fapt, în aceste zile există deja o inițiativă privată care merge pe această cale.

Colacul de salvare militară pentru Ucraina

În plus, având în vedere că situația din Ucraina atârnă de un fir de păr, în așteptarea faptului dacă Trump va înceta să trimită ajutorul său militar sau îl va reduce semnificativ, Bruxelles-ul a propus statelor membre un nou colac de salvare militară pentru Kiev în valoare de aproximativ 20 de miliarde de euro. Propunerea Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, reîmprospătează sistemul deja propus de predecesorul său, Josep Borrell, de a reface acest fond interguvernamental din contribuții comune pentru a salva vetoul Ungariei, care blochează de aproape doi ani Fondul European pentru Pace, care a fost folosit pentru a rambursa partenerilor transporturile către Ucraina. De la începutul invaziei la scară largă, UE a trimis Ucrainei aproximativ 135 de miliarde de euro (inclusiv 48,7 miliarde pentru sprijinirea armatei).