De ce risipim potențialul talentului feminin în economia noastră?

Deși diverse studii demonstrează de ani de zile că diversitatea stimulează competitivitatea și inovația în companii, de ce continuăm să risipim potențialul talentului feminin în economia noastră? La prima vedere, pare absurd: într-un context economic din ce în ce mai competitiv și supus unor schimbări accelerate, nu are sens să lăsăm jumătate din populație în afara sectoarelor care generează cea mai mare creștere.

Datele confirmă acest paradox. Conform ultimului Raport Global privind Inegalitatea de Gen al Forumului Economic Mondial (WEF), inegalitatea de gen a înregistrat progrese modeste, dar am avea nevoie de aproximativ 134 de ani pentru a o elimina complet. În cazul României, eforturile trebuie să fie concentrate pe încurajarea fetelor să urmeze cariere STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică).

Cu toate acestea, ne confruntăm în continuare cu provocări majore, printre altele, reprezentarea scăzută a femeilor în funcții de conducere (proporția femeilor în consiliile de administrație ale companiilor cotate la bursă este de aproximativ 35,7%) și inegalitatea veniturilor (femeile câștigă în medie 67,6% din venitul estimat al bărbaților), evidențiind încă un decalaj salarial semnificativ, și prezența scăzută a femeilor în sectoare strategice pentru economia viitorului, printre altele, sectorul energetic, biotehnologia, serviciile financiare (inclusiv Fintech), producția avansată și robotica, și tehnologiile informației și inteligența artificială (IA).

Concret, IA devine un catalizator al transformării care va reconfigura toate sectoarele economiei noastre. Cu toate acestea, unde este talentul feminin în toată această poveste?

Potrivit Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, doar 24% dintre studenții înmatriculați în 2023-2024 în România studiază discipline STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică), dintre care doar 34% sunt femei (28% în cazul ingineriilor). Femeile, așadar, continuă să aleagă într-o proporție mai mare studii în domeniile științelor sociale, sănătății și umaniste, fiind în mod clar absente în disciplinele STEM care se confruntă cu o cerere mare de talent astăzi și în următoarele decenii.

Această disproporție se reflectă și în lumea muncii. Concret, în sectorul tehnologic, conform unui studiu recent McKinsey privind penuria de talente din Europa, doar 22% dintre rolurile tehnologice sunt ocupate de femei. Și dacă ne concentrăm pe inteligența artificială, un domeniu transformator pentru întreaga economie, ele reprezintă doar între 20% și 25% din forța de muncă, scăzând sub 15% în poziții de conducere.

Întrebarea cheie este: de ce ar trebui să ne pese de toate acestea? Pentru că această inegalitate de gen, dincolo de dimensiunea sa socială, are un cost important pentru economiile noastre. Conform aceluiași raport McKinsey, Europa se confruntă cu o penurie proiectată de 1,4 până la 3,9 milioane de profesioniști în domeniul tehnologiei până în 2027. Creșterea participării feminine la 45% ar putea reduce această diferență și ar crește PIB-ul european cu o valoare cuprinsă între 260 și 600 de miliarde de euro. De asemenea, rapoartele OCDE estimează că reducerea cu 25% a inegalității de gen pe piața muncii ar adăuga câteva puncte la PIB-ul țărilor membre.

Cu toate acestea, această inegalitate s-ar putea aprofunda dacă se confirmă proiecțiile de automatizare și înlocuire a locurilor de muncă prognozate de WEF. Conform acestuia, în următorii ani, 14 milioane de locuri de muncă sunt în pericol de a dispărea sau de a fi înlocuite la nivel global de aceste tehnologii emergente, în special cele legate de sarcini repetitive sau ușor de automatizat, ceea ce ar afecta în mod semnificativ rolurile dezvoltate predominant de femei (suport administrativ, de atenție clienți, introducere de date etc.).

În ultimă instanță, dovezile sunt covârșitoare: nu se poate ignora sau subestima potențialul femeii. Nu este doar o problemă de echitate. Este un imperativ economic. Este esențial să se încurajeze o participare mai mare a femeilor atât la studii STEM în special, cât și la abilități legate de IA și la competențe digitale avansate în general, astfel încât să poată fi integrate sau să se mențină în economia viitorului. Pentru a valorifica pe deplin potențialul economic al talentului feminin, România are nevoie de o strategie cuprinzătoare care să înceapă în educație, promovând activ participarea fetelor și tinerelor în disciplinele STEM, și să continue în domeniul profesional cu politici care să încurajeze includerea în sectoarele strategice. Încurajând participarea lor, nu se promovează doar egalitatea de șanse, ci se și extinde baza de talente pentru a stimula inovația și dezvoltarea de tehnologii care să răspundă diversității nevoilor societății.

Într-un moment istoric marcat de transformări tehnologice și provocări globale – de la tranziția energetică la digitalizare – nu ne putem permite să risipim jumătate din talentul disponibil. Doar abordând inegalitatea de gen ca o oportunitate economică, dincolo de dimensiunea sa socială incontestabilă, putem accelera schimbarea necesară pentru a valorifica un talent esențial pentru dezvoltarea și competitivitatea economică, nu doar a României, ci la nivel global.