În Europa crește consensul privind necesitatea urgentă de a investi mai mult în securitatea colectivă. Invazia Ucrainei a fost un catalizator, evidențiind nevoia de a consolida apărarea. Cu toate acestea, ostilitatea lui Donald Trump față de Uniunea Europeană și NATO, piloni cheie ai stabilității, a generat o conștientizare crescută a responsabilității europenilor pentru propria securitate.

Problema principală este finanțarea. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a propus ca statele membre să crească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB până în 2032. Cu toate acestea, această cifră provoacă îngrijorări, mai ales pe fondul declarațiilor lui Trump cu privire la posibila retragere a SUA din Alianță.

Apelurile la creșterea cheltuielilor din partea SUA nu sunt noi, dar sunt accentuate pe fondul imprevizibilității lui Trump, care consideră relațiile internaționale un joc cu sumă nulă. Acest lucru generează îndoieli cu privire la sinceritatea intențiilor sale, mai ales în contextul posibilei utilizări a presiunii pentru a obține avantaje economice.

Există suspiciuni că Trump nu vrea doar să reducă cheltuielile SUA, ci și să mențină controlul asupra pieței europene de armament. Președintele Portugaliei, António Costa, a îndemnat să nu ne concentrăm pe cifre magice, ci să definim capacitățile de apărare necesare. În condițiile incertitudinii cu privire la viitoarea politică a SUA, Europa ar trebui să construiască în mod independent un sistem de securitate colectivă și să ofere asistență Ucrainei.

Un moment cheie va fi summitul NATO de la Haga, din 24-25 iunie, unde vor fi discutate acțiunile viitoare.