Tulburările recente din timpul sărbătoririi victoriei echipei Paris Saint-Germain (PSG) și introducerea stării de asediu pentru minori în mai multe municipalități franceze au ridicat semne de întrebare cu privire la creșterea agresivității și lipsa de coeziune socială în Franța. Incidentele, care au inclus confruntări între fanii PSG și poliție, au dus la o reflecție asupra stării actuale a societății franceze.

Victoria PSG pe terenul de fotbal a devenit un simbol al Franței multiculturale, dar bucuria a fost umbrită de tulburări, în urma cărora au fost răniți și chiar au murit oameni. Miniștrii de interne și justiție au cerut înăsprirea Codului Penal.

Întrebarea privind creșterea violenței în țară devine din ce în ce mai actuală. În ciuda scăderii numărului de omucideri, atmosfera generală este caracterizată de tensiune. Supraaglomerarea în închisori este urmată de confruntări cu poliția și acte de vandalism. Din 2016, numărul crimelor a crescut cu 28%, ceea ce a făcut ca Franța să se numere printre țările cu una dintre cele mai mari rate de omucideri din UE. Creșterea violenței în rândul tinerilor, în special în suburbii, este deosebit de alarmantă.

Multe dintre aceste probleme își au rădăcinile în evenimentele din 2005, când un val de violență a cuprins Parisul. De atunci, poliția a început să fie percepută în unele zone ca o amenințare. Frustrarea, sentimentul de înstrăinare și lipsa de perspective alimentează nemulțumirea, care adesea se manifestă prin violență.

Din 2019, Franța a cunoscut o creștere a atacurilor fizice, confirmată de datele Ministerului de Interne. În acest sens, o serie de primari au impus stare de asediu pentru minori. De exemplu, în orașul Viry-Châtillon, această măsură a fost introdusă după uciderea unui adolescent.

Primarul din Viry-Châtillon, Jean-Marie Vilain, explică că starea de asediu are ca scop protejarea copiilor. El subliniază că adolescenții ar trebui să fie în siguranță, nu pe stradă la o oră târzie.

Robert Ménard, primarul din Béziers, consideră că starea de asediu ajută, de asemenea, la combaterea criminalității. El observă o legătură între creșterea violenței și imigrația ilegală și, de asemenea, indică o slăbire a autorității în societate.

Sociologii, totuși, pun la îndoială eficacitatea stării de asediu. Experții subliniază că președintele Macron, în opinia multora, nu a reușit să rezolve problema tensiunii sociale, în special în zonele rurale și suburbii. Un sondaj a arătat că majoritatea locuitorilor din aceste zone consideră că au pierdut din politicile implementate.

Astfel, Franța se confruntă cu o provocare complexă: nevoia de a înțelege cauzele creșterii violenței și a tensiunii sociale pentru a asigura un viitor pașnic și prosper.