
În câteva cuvinte
Femeile care au suferit represiunea regimului Franco au protestat împotriva scuzelor Conferinței Episcopale Spaniole, cerând recunoaștere și justiție pentru suferința îndurată.
Madrid, Spania – Supraviețuitoarele represiunii din timpul regimului Franco, care au fost supuse abuzurilor în instituțiile conduse de organizații religioase, au respins scuzele oferite de Conferința Episcopilor Spanioli (CONFER).
Adunate la un eveniment la Madrid organizat de CONFER, femeile, care au fost numite în trecut "deraiate" în timpul lui Franco, și-au exprimat indignarea, scandând: "Nici uitare, nici iertare". Ele au afișat pancarte cu mesajul "Nu", exprimându-și poziția fermă împotriva scuzelor.
Din 1941 până în 1985, în Spania a existat un Patronat pentru Protecția Femeilor, care, se presupunea, "proteja și educa" femeile "considerate în risc moral". În realitate, aceste instituții au folosit metode dure de suprimare, inclusiv violență fizică și psihologică, pentru a "corecta" femeile care nu se conformau normelor conservatoare ale vremii.
La eveniment au participat fostul ministru pentru egalitate, Irene Montero, și actualul ministru, Ana Redondo, deși nu au făcut declarații publice.
Consuelo García del Cid, una dintre supraviețuitoare, își amintește experiența ei într-un reformatoriu, unde a stat 24 de luni. Ea și alte femei au întrerupt evenimentul pentru a-și exprima protestul. Patronatul a încheiat contracte cu organizații religioase, iar multe femei au fost supuse umilinței și violenței.
Președintele CONFER, Jesús Díaz Sariego, a recunoscut suferința pe care au trăit-o aceste femei, dar cuvintele sale au fost primite cu reticență. El a subliniat că organizația sa urmărește dreptatea și responsabilitatea istorică.
Supraviețuitoarele au împărtășit povești teribile de violență fizică și psihologică, inclusiv muncă forțată, foamete și abuz sexual. Multe dintre ele erau minore la momentul încarcerării.
Istoria suferinței acestor femei din trecut servește ca o reamintire a paginilor întunecate din istoria Spaniei și a necesității recunoașterii și ispășirii crimelor comise.