În Harvard, în timpul celui de-al doilea mandat al președintelui Trump, apărarea internaționalismului a devenit un act de rezistență. Un cercetător spaniol, care lucrează în inima Cambridge, Massachusetts, își exprimă îngrijorarea că ar putea face parte din ultima generație de academicieni internaționali dacă fostul președinte va avea succes în disputa sa legală cu universitatea.

Autorul articolului, un cercetător, studiază modul în care democrațiile mor nu din atacuri frontale, ci din utilizarea perversă a cauzelor nobile. Cercetarea sa se concentrează pe modul în care mișcările antidemocratice deturnează steaguri liberale, cum ar fi feminismul, drepturile LGBTQ+ și ecologismul, pentru a submina instituțiile democratice din interior. El notează că propriul său statut de cercetător internațional a devenit un studiu de caz în timp real.

Trump și administrația sa au perfecționat această artă a instrumentalizării. Sub pretextul combaterii antisemitismului în universități, au lansat un atac fără precedent asupra Harvard. Acuzând universitatea de toleranță față de antisemitism, ei cer schimbări draconice în conducerea sa academică, iar când Harvard refuză să cedeze autonomia, este pedepsit prin reducerea finanțării federale cu 3 miliarde de dolari și revocarea capacității sale de a înscrie studenți internaționali.

Articolul subliniază că miza nu este doar viza J-1 a autorului sau soarta celor 6.800 de studenți internaționali care reprezintă 27% din populația studențească a Harvard. Statele Unite comit un act spectaculos de sabotaj academic. În timp ce China avansează în clasamentul Nature Index, Trump declară război singurei universități americane care încă conduce această listă.

Sunt evidențiate consecințele economice, remarcând că studenții internaționali aduc SUA peste 40 de miliarde de dolari și susțin 380.000 de locuri de muncă. Este subliniată contribuția imigranților în sectorul tehnologic, subliniind că companii precum Tesla, Google și Nvidia nu ar fi fost construite în SUA fără studenți străini.

Autorul subliniază că lupta împotriva Harvard nu este doar o luptă împotriva unei universități, ci împotriva unei idei că talentul nu are pașaport, iar cunoașterea nu recunoaște granițe. El împărtășește experiența sa personală, remarcând modul în care anul petrecut la Harvard i-a schimbat modul de gândire și de cercetare, și subliniază importanța unei abordări interdisciplinare a științei.

Procesele judiciare blochează deocamdată cele mai drastice măsuri ale lui Trump, dar prejudiciul a fost deja făcut. Căutările de programe de doctorat din SUA au scăzut, în timp ce cele ale universităților din Australia și Elveția au crescut.

În concluzie, autorul subliniază că ceea ce asistăm este un atac asupra ideii de cunoaștere ca întreprindere universală, îndemnând Europa să recunoască acest model. El compară acțiunile lui Trump cu cele ale lui Viktor Orbán în Ungaria și Vladimir Putin în Rusia, remarcând că universitățile sunt ultimele bastioane ale gândirii critice și ale rezistenței democratice.

La sfârșitul articolului, autorul face apel la dezvoltarea protocoalelor de rezistență democratică, subliniind că atunci când căutarea adevărului devine inamicul statului, nu doar o universitate este în pericol, ci și însăși democrația.

Autor: Alberto López Ortega, profesor asistent la Universitatea Liberă din Amsterdam, cercetător Ramón Areces și profesor invitat 2024-2025, Universitatea Harvard.