În Spania, se ridică din nou întrebări cu privire la influența politicienilor și oficialilor asupra sistemului judiciar. Autorul articolului atrage atenția asupra situației în care procurorul general al țării, responsabil de combaterea criminalității, se află în centrul unui scandal, în același timp „ștergând urmele” posibilelor infracțiuni.

Autorul face o paralelă cu expresia „Eu îmi fac și îmi mănânc mâncarea”, subliniind tendința de autogestiune și de evitare a responsabilității. Ca exemplu, este prezentată situația legii amnistiei, care, potrivit autorului, a fost adoptată în schimbul voturilor alegătorilor, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la corectitudine și imparțialitate.

Autorul abordează, de asemenea, problema independenței sistemului judiciar, exprimând îngrijorare cu privire la reforma justiției și posibilul sporire a influenței procuraturii. Critica este îndreptată către acțiunile oficialilor care, în opinia autorului, subminează încrederea în instituțiile de stat și creează o atmosferă de impunitate.

În concluzie, autorul își exprimă speranța că statul spaniol va putea controla „impulsurile sale canibalistice” și va evita aprofundarea crizei.