Oare o epidemie se poate transforma într-o boală socială? Această întrebare este analizată în contextul evenimentelor istorice și al paralelelor dintre virușii biologici și fenomenele sociale.

La începutul anilor '30, Christopher Isherwood a scris „Adio, Berlin”, o lucrare care anticipa catastrofa care se apropia în Europa. Cartea, tradusă în limba română, dezvăluie atmosfera de frică și tensiune ideologică care a precedat nazismul.

Povestea începe cu mult înainte de apariția nazismului, mai exact la 6 iulie 1885. Atunci, Joseph Meister, un băiat de 9 ani, a fost mușcat grav de un câine turbat. El a fost dus la un laborator parizian, unde Louis Pasteur a efectuat un tratament experimental. Pasteur a administrat un vaccin antirabic, care a salvat viața băiatului și a reprezentat un pas important în dezvoltarea științei.

Câțiva ani mai târziu, când trupele germane au intrat în Paris, Joseph Meister, care lucra la Institutul Pasteur, s-a sinucis, neputând accepta ocupația. Această soartă tragică arată modul în care tulburările sociale pot afecta viețile oamenilor.

Paralelele dintre viruși și crizele sociale, între idealism și crizele economice sunt subiect de analiză. Virusul rabiei, ca și un glonț, a împărțit Europa în două, amintind de puterea distructivă a tulburărilor sociale.

Acest articol examinează legătura dintre știință și artă, subliniind caracterul lor complementar în înțelegerea lumii.