În biblioteca Academiei Navale a Statelor Unite, pe locul 307 în lista cărților recent retrase, se află o lucrare despre scriitoarea spaniolă Emilia Pardo Bazán, intitulată „Cigar Smoke and Violet Water: Gendered Discourse in the Stories of Emilia Pardo Bazán” (trad. „Fum de țigară și apă de violete: Discursul de gen în poveștile Emiliiei Pardo Bazán”). Cartea, scrisă de Joyce Tolliver, un cercetător renumit al literaturii secolului al XIX-lea și profesor la Universitatea din Illinois, a fost vizată de cenzură, inițiată de administrația SUA.

Joyce Tolliver a declarat că a fost surprinsă că lucrarea ei a fost inclusă în colecția bibliotecii înainte de „epurare”. Ea atribuie aceste acțiuni politicii administrației de a suprima critica „aspectelor vieții umane”, cum ar fi genul, sexualitatea și rasa.

Trump este cunoscut ca oponent al politicilor de diversitate, echitate și incluziune (DEI). Alegerea Academiei Navale ca primă țintă pentru cenzura cărților indică ușurința cu care procedează administrația. De menționat că pe lista cărților retrase au fost incluse lucrări care critică problemele de gen, în timp ce „Mein Kampf” și „The Bell Curve” au rămas pe rafturile bibliotecii.

Astfel de acțiuni amintesc de lunga istorie a cenzurii în SUA, începând cu epoca puritană și Legea Comstock, care interzicea „comerțul și circulația literaturii obscene”. Din 2021, cenzura s-a intensificat datorită grupurilor religioase și conservatoare. Un raport PEN America a arătat o creștere bruscă a cazurilor de cenzură a cărților în SUA în ultimii ani. Majoritatea cărților interzise sunt destinate tinerilor, dar și clasici ai literaturii mondiale.

Joyce Tolliver speră că studenții academiei care ar fi putut deschide cartea ei vor aprecia munca lui Emilia Pardo Bazán, care a contribuit la dezvoltarea naturalismului literar și a insistat asupra egalității, împotriva căreia se opune dreapta americană.

Autorul articolului este Bécquer Seguín, profesor la Universitatea Johns Hopkins.