Haga, Țările de Jos - Summitul NATO de la Haga este pus sub semnul întrebării de disensiunile legate de creșterea cheltuielilor pentru apărare. Poziția Spaniei, care refuză să se angajeze la obiectivul de 5% din PIB pentru apărare, solicitat de Washington, complică situația.

Reuniunea, inițial concepută ca un eveniment scurt și focalizat, riscă să devină o arenă a negocierilor tensionate. Scopul principal era de a conveni asupra creșterii finanțării pentru apărare la 5%, dar poziția Madridului a introdus incertitudine în planurile aliaților.

Spania, subliniind angajamentul său față de NATO, afirmă că nu poate lua angajamente specifice privind cheltuielile la summit. Această mișcare a provocat nemulțumire din partea SUA, în special având în vedere poziția fostului președinte Donald Trump, care insistă asupra creșterii contribuției financiare a aliaților europeni.

Pe fondul dezacordurilor privind cheltuielile, în declarația finală a NATO, Rusia este desemnată drept o „amenințare pe termen lung”, reflectând schimbările în situația geopolitică și îngrijorările Alianței. În plus, la summit se discută și situația din Ucraina, unde președintele Zelenski a devenit un „invitat incomod”, ceea ce adaugă tensiune.

Analiștii notează că succesul summitului va depinde de capacitatea de a evita o confruntare deschisă între aliați, în special în ceea ce privește cheltuielile și sprijinul pentru Ucraina. Incertitudinea cu privire la poziția SUA și viitoarea prezență a trupelor americane în Europa provoacă, de asemenea, îngrijorare.

Astfel, summitul de la Haga devine un test pentru NATO, demonstrând dificultatea de a ajunge la un consens în condițiile unor noi provocări geopolitice și disensiuni în cadrul Alianței.