Atacul SUA asupra instalațiilor nucleare iraniene de duminică a schimbat radical agenda summitului NATO care se deschide marți, la Haga. Acum, Iranul a devenit una dintre principalele probleme ale reuniunii, care inițial trebuia să se concentreze pe creșterea cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB de către țările europene și Canada, așa cum solicită președintele SUA.

Sosirea președintelui american în Olanda este programată pentru marți, ziua de deschidere a summitului, cu o oarecare întârziere. Întâlnirea liderilor celor 32 de țări membre și a țărilor invitate a fost programată să aibă loc în conformitate cu așteptările președintelui american, care este sceptic față de tot ceea ce este legat de multilateralism și disprețuiește partenerii săi europeni.

Acum, atacul asupra Iranului, primul din 1979, va atrage atenția generală. Nu este clar în ce măsură administrația Trump a avertizat aliații cu privire la pregătirea loviturii. Este necesar să se evalueze în ce măsură este deteriorat programul nuclear iranian. Președintele SUA susține că acesta a fost "distrus", dar, potrivit experților, daunele nu au fost complete. Se așteaptă o reacție din partea Iranului, care a amenințat deja că va închide strâmtoarea Hormuz, vitală pentru comerțul mondial cu petrol.

Printre preocupările guvernelor și experților se numără impactul asupra stabilității din Orientul Mijlociu. Sunt posibile atacuri asupra bazelor americane din regiune sau reluarea atacurilor teroriste. Există temeri că acțiunile militare ale SUA ar putea afecta sistemele multilaterale și regimul de neproliferare. Teheranul ar putea decide că negocierile nu îi aduc niciun beneficiu.

Experții notează că atacul SUA este un pariu mare. Atacul expune, de asemenea, fisuri în relațiile dintre SUA și aliați. Europenii au pledat pentru o soluție diplomatică, dar Trump amenință cu măsuri noi și dure dacă Teheranul nu capitulează.

Întâlnirea de la Haga va fi foarte scurtă, mai puțin de 24 de ore. Până la sfârșitul săptămânii, principala temă a fost atingerea de către aliații europeni și Canada a țintei de cheltuieli pentru apărare de 5% din PIB.

În 2018, Trump i-a criticat pe aliați pentru că nu au atins rapid ținta de 2% din PIB. Acum, obținerea acestor angajamente este o demonstrație a puterii sale. Cu toate acestea, atingerea țintei de 5% poate fi dificilă, iar termenele pentru atingerea acesteia provoacă dezacorduri. SUA insistă pe 2030, unele țări europene pe 2035.

Dezacordurile privind Iranul sau cheltuielile nu sunt singurii factori care pot zădărnici summitul. Se așteaptă un comunicat foarte scurt, care subliniază lipsa de consens cu privire la chestiuni precum războiul din Ucraina. De asemenea, la summit se va încerca evitarea discuțiilor despre ambițiile lui Trump cu privire la Groenlanda și Canada.

O altă problemă va fi menținerea angajamentului SUA față de aliați în condițiile președinției Trump. Se discută despre posibilitatea unei prezențe "adormite" a SUA în NATO. După summit, este de așteptat o revizuire a dislocării trupelor americane în Europa. Nu este exclusă transferul acestora în alte regiuni.