Summitul NATO de la Haga este dominat de dezacorduri privind creșterea cheltuielilor de apărare. Prim-ministrul spaniol Pedro Sánchez se confruntă cu o situație dificilă, opunându-se presiunilor din partea Statelor Unite și a altor țări europene, care insistă asupra creșterii cheltuielilor militare la 5% din PIB.

Spania, prin vocea lui Sánchez, menține o poziție diferită, considerând că 2,1% sunt suficienți pentru atingerea obiectivelor NATO. Această poziție a stârnit nemulțumiri din partea unor aliați, inclusiv Olanda, Suedia și Danemarca.

Principalul punct de dispută este cererea lui Donald Trump, susținută de mulți lideri europeni, de a crește cheltuielile de apărare. Guvernul spaniol este convins că măsurile propuse sunt inadecvate și vor duce la reduceri ale cheltuielilor sociale.

Poziția Spaniei este susținută doar de câteva țări, cum ar fi Belgia și Slovenia, în timp ce Germania, Franța și Italia își arată disponibilitatea de a urma cerințele americane. În ciuda presiunii, Sánchez intenționează să-și apere punctul de vedere, bazându-se pe sprijinul societății spaniole.

Diferențele de opinie privind finanțarea NATO rămân o provocare serioasă pentru unitatea alianței. Deciziile finale ale summitului de la Haga vor arăta dacă Spania își poate apăra poziția și găsi un compromis cu aliații.

Situația rămâne tensionată, iar succesul summitului va depinde de capacitatea liderilor de a găsi o soluție reciproc acceptabilă.