În ultimele șase decenii, Spania a parcurs o cale de la persecutarea homosexualilor în timpul dictaturii la o țară care a devenit un refugiu sigur pentru comunitatea LGTBQ+. Potrivit datelor Ministerului de Interne, una din zece persoane care solicită azil în Spania fuge de persecuția din cauza orientării lor sexuale. În 64 de țări din lume, homosexualitatea este încă persecutată, sentințele variind de la câteva luni de închisoare până la pedeapsa cu moartea. În timp ce Spania este acum un punct de referință internațional pentru comunitatea LGTBQ+ ca o țară sigură, nu a fost întotdeauna așa.

În timpul dictaturii lui Franco, Spania a fost unul dintre locurile de represiune a homosexualității. Regimul a persecutat mii de oameni, folosind Legea Vagabonzilor și Delincvenților din 1933, care a fost modificată în 1954 pentru a-i include în mod specific pe homosexuali. În 1970, Legea pericolului social a înlocuit-o pe cea anterioară și a fost folosită pentru suprimarea homosexualității și a transgenderismului, impunând un regim de internare și „reeducare”. Consecințele au fost încarcerarea, internarea în spitale de psihiatrie, pedepse umilitoare sau, singura opțiune pentru mulți – emigrarea. Un exemplu în acest sens este interpretul de cuplete Miguel de Molina, care a fost torturat și a emigrat în Argentina, Mexic și New York.

Numărul persoanelor afectate de aproape 40 de ani de represiune este greu de calculat, deși se estimează că au fost peste 5000. Istorici precum Ramón Martínez sau Gracia Trujillo au cercetat efectele acestora.

Odată cu venirea democrației, au început schimbări, lent, dar crucial. În primul rând, decriminalizarea homosexualității în 1979. Munca grupurilor de drepturi LGTBQ+ a contribuit la faptul că aceste progrese au fost mai târziu incluse în Legea privind căsătoria egalitară din 2005, plasând Spania printre țările cele mai avansate în ceea ce privește uniunile persoanelor de același sex. Un alt pas semnificativ care poziționează Spania ca reper internațional este recenta Lege Trans și LGTBI, care recunoaște autodeterminarea de gen.

Aceste realizări au permis Spaniei, în jumătate de secol, să treacă de la un loc de represiune la o țară care îi primește pe oamenii care suferă de homofobie în prezent. Acum, când Spania sărbătorește 50 de ani de libertate, amintirea trecutului său recent și acordarea atenției situației din alte părți ale lumii este un exercițiu necesar.