Ultimele veterani columbieni ai Războiului din Coreea: "Violența rămâne în minte"

Ultimele veterani columbieni ai Războiului din Coreea: "Violența rămâne în minte"

În câteva cuvinte

Interviu cu ultimii veterani columbieni ai Războiului din Coreea, care vorbesc despre experiența lor, consecințele războiului și impactul acestuia asupra vieții lor.


Anul acesta se împlinesc 75 de ani de la încheierea Războiului din Coreea – ultimul conflict internațional la care au participat soldații columbieni. Acest război, adesea numit „războiul uitat”, a lăsat o amprentă profundă în inimile și mințile participanților săi. Recent, jurnaliștii s-au întâlnit cu doi dintre ultimii veterani ai acestui conflict pentru a afla despre experiențele lor și modul în care războiul le-a afectat viețile.

Pedro Vergara, un veteran în vârstă de 94 de ani, încă își amintește adrenalina războiului. A fost infirmier militar care a evacuat răniții de pe câmpul de luptă. Vergara își amintește cum a trebuit să adune ochiul unui camarad după bombardare. „Totul a fost o aventură, când te înrolezi nu știi la ce pericol te expui. Acolo, pe front, realizezi cu adevărat consecințele”, spune Vergara.

Peste 5.000 de soldați columbieni au participat la război. Pentru ei, războiul a început cu debarcarea în Coreea în 1950, unde trebuiau să lupte împotriva agresiunii nord-coreene. Pedro Jiménez, un veteran de 92 de ani, își amintește de bătălia de la Old Baldy, unde a supraviețuit ca prin minune. „Ne-am ascuns într-un buncăr, era foarte întuneric, dar am văzut cum au intrat câțiva soldați chinezi. Au avut noroc că nu ne-au văzut, pentru că ne-ar fi măturat”, își amintește Jiménez.

145 de columbieni au murit în război, alți 69 au fost declarați dispăruți. Jiménez observă că nu au existat învingători în această bătălie. Vergara a fost rănit, a fost evacuat cu elicopterul. Revenirea la viața civilă după război a fost o provocare dificilă pentru mulți veterani. Vergara a suferit de insomnie și tulburare de stres posttraumatic. „Violența rămâne în minte, chiar dacă am uitat multe”, spune el.

Revenirea la viața civilă a fost o altă provocare uriașă. Vergara nu a primit sprijin adecvat de la stat după ce s-a întors din război și a trebuit să-și construiască o nouă viață. Jiménez a reușit să-și găsească un loc de muncă și chiar s-a mutat în Statele Unite. Ambii veterani sunt de acord că războiul a lăsat pentru totdeauna o urmă în viețile lor.

Astăzi, veteranii speră ca experiența lor să fie luată în considerare și ca generațiile viitoare să-și amintească de sacrificiile și suferința aduse de Războiul din Coreea.

Про автора

Cristina este specializată în știri din domeniul sănătății din Spania, ea oferă informații precise și actualizate despre evenimentele medicale.