Acordurile încheiate de unele țări din America Centrală pentru a primi migranți deportați din SUA se confruntă cu noi obstacole legale. În El Salvador, o scrisoare semnată de 12 experți ONU cere președintelui Nayib Bukele să explice situația juridică și de sănătate a deținuților în închisoarea CECOT începând cu 15 martie. Experții avertizează cu privire la posibile acte de tortură și dispariții forțate.

În Costa Rica, Curtea Supremă a cerut eliberarea a 28 de migranți trimiși de administrația lui Donald Trump, care sunt reținuți în adăposturi și nu au voie să plece. Curtea cere eliberarea lor în termen de 15 zile.

În cazul El Salvador, ONU a trimis o scrisoare președintelui prin canale diplomatice pe 17 aprilie, dar aceasta a fost făcută publică abia săptămâna aceasta. Documentul este un apel din partea a opt raportori speciali ONU, inclusiv Raportorul Special privind drepturile omului ale migranților, Raportorul Special privind tortura și alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, precum și Raportorul Special privind execuțiile extrajudiciare; precum și doi experți și două grupuri de lucru cu mandate speciale din cadrul aceleiași organizații.

În comunicare, organizația își exprimă „preocuparea” că deținerea venezuelenilor în închisoarea CECOT „nu este compatibilă cu dreptul internațional al drepturilor omului (...) interzicerea disparițiilor forțate (și) libertatea față de tortură”, printre alte drepturi. „Suntem îngrijorați că deportările și detențiile conexe din El Salvador ar fi putut avea loc într-un mod care ar fi putut implica dispariții forțate, inclusiv dispariții de scurtă durată”, se arată în scrisoare.

Documentul reamintește, de asemenea, că disparițiile forțate sunt interzise în Declarația Națiunilor Unite privind protecția tuturor persoanelor împotriva disparițiilor forțate, la care El Salvador este parte. În plus, stabilește un termen de maximum 60 de zile pentru ca președintele să răspundă prin canale oficiale. Răspunsul ar fi trebuit să sosească pe 17 iunie, dar nu se știe dacă s-a întâmplat.

Limbo legal

Organizația subliniază în scrisoarea sa că venezuelenii reținuți în megainchisoarea lui Bukele se află într-un limbo juridic. Această situație a fost deja semnalată de alte organizații locale de apărare a drepturilor omului, precum și în țară. În plus, scrisoarea afirmă că această circumstanță ar putea constitui infracțiunea de detenție arbitrară. Prin urmare, guvernului salvadorean i se cere să respecte legile și practicile internaționale, „inclusiv eliberarea imediată a oricărei persoane reținute în mod arbitrar și facilitarea ieșirii lor voluntare din El Salvador”.

„Nici autoritățile americane, nici cele salvadorene nu au dezvăluit numele și situația juridică a deținuților, nici nu au furnizat informații despre presupusele lor legături cu bande sau activități criminale. Deși CECOT este un centru penitenciar, nu se știe dacă deținuții fac obiectul vreunei anchete penale în El Salvador, dacă sunt reținuți în temeiul legii privind detenția imigranților sau în temeiul altui cadru legal”, se arată în scrisoare.

Curtea din Costa Rica spune că guvernul a încălcat drepturile migranților

De la revenirea sa la putere, Donald Trump a împins mai multe țări din America Centrală, inclusiv El Salvador, Costa Rica și Guatemala, să semneze acorduri pentru a deveni „țări terțe” și a putea primi deportați în timp ce statutul lor legal în Statele Unite este rezolvat. Aceste acorduri au fost semnate în timpul primei călătorii a secretarului de stat în februarie a acestui an.

În aceeași lună, Costa Rica a primit 200 de migranți de diferite naționalități, care au fost cazați în adăposturi fără să li se permită să plece. Dintre aceștia, 28 sunt încă reținuți. Marți, Sala Constituțională a acestei țări a ordonat guvernului să elibereze migranții în termen de 15 zile.

Magistrații Curții Supreme au subliniat că guvernul din Costa Rica a încălcat drepturile migranților, deoarece nu le-a furnizat informații în timp util și suficiente, nu le-a permis să contacteze mass-media și nu i-a informat despre posibilitatea de a solicita azil în această țară.

În El Salvador, situația celor deportați de Trump este mult mai gravă, deoarece au fost închiși într-o închisoare de maximă securitate, alături de cei mai periculoși criminali ai țării, membrii bandelor Mara Salvatrucha 13 (MS13) și Barrio 18.

Scrisoarea trimisă de ONU subliniază că venezuelenii ar putea fi victime ale detenției arbitrare și disparițiilor forțate, deoarece nu se știe în temeiul căror legi salvadorene sunt reținuți sau dacă fac obiectul unei anchete penale. Singurul lucru care se știe este că există un acord între cele două țări, dar nici acel document nu este public. Legea salvadoriană prevede că astfel de acorduri trebuie ratificate de Adunarea Legislativă, dar până în prezent nu a fost emisă nicio lege și nu au fost modificate cele existente.

ONU își exprimă, de asemenea, îngrijorarea cu privire la interzicerea accesului la avocați și organizații independente pentru drepturile omului care pot atesta condițiile în care se află venezuelenii. Și amintește că, deși El Salvador este guvernat de un regim de excepție de trei ani, „nicio circumstanță, fie că este amenințare de război, stare de război, instabilitate politică internă sau orice altă urgență publică, nu poate fi invocată pentru a justifica disparițiile forțate” .

„În acest sens, Grupul de lucru reiterează că, indiferent de calificarea lor, practica statelor de a recurge la privarea de libertate a indivizilor și de a refuza să o recunoască sau să dezvăluie soarta sau locul în care se află persoana afectată, din orice motiv sau durată și în orice context, constituie o dispariție forțată și este o încălcare a unei norme jus cogens a dreptului internațional al drepturilor omului”, se arată în document.

Documentul subliniază, de asemenea, că guvernul salvadorean a încălcat dreptul la protecție consulară a prizonierilor venezueleni, deoarece cele două țări au rupt relațiile în noiembrie 2019, când Bukele a expulzat corpul diplomatic venezuelean din țara sa, susținând că nu recunoaște legitimitatea guvernului lui Nicolás Maduro. Săptămâna aceasta, procurorul general al Venezuelei, Tarek Wiliam Saab, a publicat o declarație oficială în care a calificat drept „cinic” răspunsul guvernului salvadorian de a-i refuza intervenția oficială în favoarea compatrioților săi, argumentând că cererea sa nu a fost făcută prin canale diplomatice, ci printr-un e-mail privat.

În urmă cu o lună, un grup de avocați angajați de guvernul venezuelean a prezentat o cerere de habeas corpus în care solicitau eliberarea lor imediată și posibilitatea de a lua legătura cu aceștia. Într-un răspuns emis vinerea trecută, judecătorii Camerei Constituționale din El Salvador au răspuns evaziv. În două dintre secțiunile sale, ei chiar îi întreabă pe avocați de unde știu la ce se referă când spun că clienții lor au fost supuși forței publice și cum sunt siguri că se află în CECOT când chiar președintele salvadorian a făcut acest lucru public printr-un spot publicitar care a avut acoperire mondială.

Deși acordul dintre Bukele și Trump este secret, mai mulți au dezvăluit că interesul real al liderului salvadorian nu este remunerația economică, așa cum a spus-o pe rețelele de socializare, ci returnarea a nouă lideri de bandă MS-13 care ar putea dezvălui detalii despre negocierile lor secrete cu guvernul într-un tribunal din New York. Până în prezent, guvernul Trump a fost conciliant în acest sens cu Bukele și a deportat doi dintre acești lideri, anulând astfel ani de muncă din partea entităților americane care au reușit să-i captureze. Rămâne de văzut dacă această afacere poate continua.