Partidul Popular (PP), sub conducerea lui Alberto Núñez Feijóo, anunță o nouă strategie privind relațiile cu partidul de extremă dreapta Vox. Feijóo intenționează să excludă Vox din componența guvernului, dar nu exclude cooperarea pe probleme de investiții și legislație. Această inițiativă a provocat dezbateri în cadrul PP și o reacție ambiguă în cercurile politice spaniole.

În special, secretarul general al PP, Miguel Tellado, a confirmat angajamentul partidului de a forma un guvern fără participarea reprezentanților Vox, dar a subliniat disponibilitatea pentru acorduri. Această abordare diferă de campania anterioară, unde Feijóo nu a exclus cooperarea cu extrema dreaptă. Noua strategie vizează atragerea alegătorilor dezamăgiți ai Partidului Socialist, dar riscă să sporească tensiunile în relațiile cu Vox.

În interiorul PP, se exprimă îngrijorări că o astfel de poziție ar putea submina încrederea alegătorilor, având în vedere experiența de cooperare cu Vox la nivel regional. Unii membri ai partidului consideră că ar fi mai oportun să se concentreze pe extinderea bazei electorale, și nu pe declarații premature despre coaliții.

Liderul Vox, Santiago Abascal, l-a criticat deja pe Feijóo, acuzându-l de dorința de a forma o coaliție cu socialiștii. Pe fondul acestor dezacorduri, se pune întrebarea despre perspectivele cooperării PP și Vox, precum și despre influența noii strategii asupra situației politice din Spania. Experții notează că evoluțiile ulterioare vor depinde de rezultatele viitoarelor alegeri și de disponibilitatea părților de a face compromisuri.

Echipa lui Feijóo consideră că această strategie va permite captarea unei părți a electoratului de la socialiști, nemulțumiți de politica actuală. În același timp, în cadrul partidului se aud avertismente cu privire la posibilele riscuri asociate tensiunilor în relațiile cu Vox și necesitatea de a lua în considerare sentimentele alegătorilor.

Astfel, noua strategie a lui Feijóo reprezintă o manevră politică complexă, care poate avea un impact semnificativ asupra echilibrului de putere în politica spaniolă. Viitorul va arăta cât de reușită va fi această tactică și la ce rezultate va duce.