Un filolog din Barcelona își împărtășește gândurile despre un nou podcast la Școala de Limbi Străine Drassanes, dedicat așa-numitei limbi non-binare. Autoarea își exprimă îngrijorarea cu privire la modificarea regulilor gramaticale, în special într-o instituție publică de învățământ.

Autoarea, subliniind experiența sa în studiul limbilor străine, relatează despre alegerea sa pentru Școala de Limbi Străine Drassanes din Barcelona. Ea menționează gama largă de limbi străine și programul convenabil, dar subliniază, de asemenea, costul ridicat al studiilor în comparație cu alte regiuni din Spania.

Principalul interes este reprezentat de noul podcast al școlii, numit Drassanópolis, dedicat limbii non-binare și incluziunii de gen. Autoarea își exprimă nedumerirea cu privire la utilizarea formelor gramaticale non-standard și, în special, a terminației în „-i”. Ea consideră că astfel de experimente contrazic principiile de bază ale gramaticii și nu contribuie la schimbări reale în societate.

Autoarea critică accentul pe „victimizare” și „dramatizare” remarcate în podcast și se întreabă de ce școala nu acordă mai multă atenție egalității de gen sau problemei sexismului în limbaj. În concluzie, ea își exprimă îndoiala cu privire la fezabilitatea unor astfel de experimente lingvistice într-o instituție educațională oficială.

Articolul abordează, de asemenea, problema că încercările de a schimba gramatica prin introducerea de noi forme nu duc la schimbări reale în mentalitatea societății. Autoarea dă ca exemplu limba turcă, care nu are gen gramatical, dar acest lucru nu face societatea mai egală.

Autoarea subliniază libertatea de exprimare, dar se întreabă dacă astfel de experimente sunt adecvate în cadrul unei instituții educaționale oficiale, finanțate din fonduri publice.