Fostul președinte filipinez Rodrigo Duterte, acuzat de crime împotriva umanității, predat CPI

Fostul președinte al Filipinelor, Rodrigo Duterte, care a fost la putere între 2016 și 2022, a aterizat miercuri pe aeroportul din Rotterdam (Olanda) venind de la Manila. A fost predat marți de guvernul filipinez în conformitate cu mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI) și este acuzat de crime împotriva umanității.

Rezoluția judiciară consideră că există motive rezonabile pentru a crede că, între noiembrie 2011 și martie 2019, Duterte a fost coautor indirect la crimă, tortură și violuri ale civililor în numele războiului împotriva drogurilor dezlănțuit în timpul mandatului său. Acum va fi transferat la Haga și va fi pus la dispoziția CPI, care îi va explica drepturile și va decide dacă există suficiente dovezi pentru a-l judeca. Un grup de manifestanți s-a adunat în fața sediului CPI cu pancarte care cereau “justiție nu doar pentru victime, ci pentru întregul popor filipinez”.

Pentru judecătorii CPI, există motive rezonabile pentru a crede – în virtutea acuzației Procuraturii – că fostul președinte filipinez poate fi considerat penal responsabil pentru cel puțin 19 execuții extrajudiciare de către un “escadron al morții” în orașul Davao – situat pe insula Mindanao, în sudul Filipinelor – când era primarul acestuia. În etapa sa ca președinte, se numără cel puțin alte 24 de decese ale presupușilor infractori uciși de membri ai forțelor de ordine din Filipine, sau sub supravegherea sa. Atacurile au fost generalizate și sistematice împotriva populației civile – o caracteristică a crimei împotriva umanității – și au durat mai mulți ani.

Rodrigo Duterte ține un pușcă fabricat în Israel în Quezon (Manila) în aprilie 2018. Associated Press/LaPresse (apn)

Cauza este deschisă pentru acele 43 de decese în care, potrivit CPI, există indicii ale participării directe a lui Duterte, dar războiul împotriva drogurilor sub mandatul său a fost mult mai sângeros: conform datelor oficiale ale poliției din Filipine, în aceste operațiuni au pierit aproximativ 6.200 de persoane. Și ONG-ul Human Rights Watch, care citează alte organizații similare, estimează că ar fi putut fi până la 30.000 de decese extrajudiciare. “Vă voi arunca pe toți [cei considerați criminali] în golful Manila și voi hrăni peștii cu voi”, a spus Duterte – care împlinește 80 de ani la sfârșitul lunii martie – în timpul campaniei prezidențiale din 2016. “Uitați de legile privind drepturile omului. Cămilari, tâlhari și trântori, mai bine dispăreți”, a insistat el.

Un raport al Națiunilor Unite publicat în 2020 a concluzionat că majoritatea victimelor erau bărbați tineri și săraci din zonele urbane și că poliția nu avea nevoie de ordine pentru a efectua percheziții domiciliare sau arestări. Lucrarea a fost pregătită de Michelle Bachelet, pe atunci Înalt Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, iar cel care era ministru al Justiției din Filipine, Menardo Guevara, a replicat că temerile sale erau nefondate.

CPI mai subliniază că fostul președinte filipinez a contribuit la crime prin proiectarea atacurilor, supravegherea escadroanelor morții și dotarea lor cu arme și muniții. Sunt incluse în rezoluție stimulentele economice, promovările și imunitatea pe care le-a oferit atât polițiștilor, cât și asasinilor plătiți pentru a ucide suspecții.

Familiares ale victimelor presupuselor execuții extrajudiciare în timpul mandatului lui Duterte, miercuri, la o ceremonie de comemorare în cimitirul Caloocan, în regiunea filipineză Manila. ROLEX DELA PENA (EFE)

Mandatul de arestare a fost primit la prima oră a zilei de marți de Organizația Internațională de Poliție Criminală (Interpol) din Manila. Duterte retrăsese în 2019 Filipine din Statutul de la Roma, tratatul fondator al CPI, dar acest text stipulează că tribunalul își păstrează jurisdicția asupra infracțiunilor comise în perioada în care statul a fost membru. Infracțiunile din competența sa sunt cele de genocid, crime de război și împotriva umanității și utilizarea forței armate de către un stat împotriva altuia.

Tribunalul nu are poliție proprie, dar, deoarece Filipine este încă membru al Interpol, aceasta a cerut arestarea la cererea curții. Acesta este motivul invocat de actualul președinte filipinez, Ferdinand Marcos și Romuáldez, pentru a explica faptul că Duterte a fost predat justiției internaționale: își îndeplinea angajamentele asumate de țara sa față de Interpol. CPI acționează doar atunci când justiția statelor sale membre nu vrea sau nu poate să o facă. Faptul că Marcos a cooperat la predarea sa este semnificativ și poate răspunde intereselor politice.

Centru penitenciar

Avionul care-l transporta pe Duterte a aterizat la Rotterdam cu câteva minute înainte de ora 17.00, cu câteva ore întârziere față de ora programată, după o oprire în Dubai în care fostul lider a fost supus unui control medical. Odată ajuns la Haga, sediul CPI, fostul președinte va fi transferat la Unitatea de Detenție a Națiunilor Unite din oraș. Este un pavilion special, în incinta penitenciarului din închisoarea Scheveningen, care este folosit ca centru temporar în timpul proceselor. Nu este închisoarea unde se execută ulterior sentințele pronunțate de CPI: acestea sunt executate în alte țări.

În 2018, Duterte a anunțat retragerea Filipinelor din Statutul de la Roma. A făcut acest pas la o lună după ce CPI a lansat un studiu preliminar privind situația din țară. A formalizat ieșirea în 2019, într-o încercare de a eluda controlul tribunalului, dar acesta a aprobat o investigație formală în septembrie 2021 care acoperă perioada în care țara a fost membră: între noiembrie 2011 și martie 2019. Indagațiile au fost suspendate în noiembrie același an, deoarece Filipine a declarat că își desfășoară propriile investigații, tribunalul a concluzionat în ianuarie 2023 că aceste lucrări “nu progresau”. Din acel moment, Procuratura CPI și-a reluat activitatea.

“Nu am nimic de ascuns. Ceea ce am făcut, am făcut pentru țara mea și pentru tineri. Fără scuze. Fără regrete. Dacă merg în iad, fie”, a spus Duterte în 2024, în Congresul țării sale, în timpul unei sesiuni despre războiul împotriva drogurilor. Prin Statutul de la Roma, CPI oferă victimelor supraviețuitoare și familiilor lor posibilitatea de a participa ca martori și beneficiari de compensații ca parte a justiției pe care o caută.

Închisoarea Scheveningen, în Haga, unde va fi transferat Rodrigo Duterte. Thilo Schmuelgen (REUTERS)

Duterte va fi al doilea șef de stat care va fi pus la dispoziția CPI, după fostul președinte al Coastei de Fildeș, Laurent Gbagbo (care a fost judecat și achitat în 2019 de crime împotriva umanității, după ce a petrecut aproape un deceniu în detenție la Haga). Există, de asemenea, aproximativ treizeci de mandate de arestare neexecutate; printre ele, cele emise împotriva președintelui rus, Vladimir Putin, și a premierului israelian, Beniamin Netanyahu.