
În câteva cuvinte
Decizia judecătorească de a returna frescele de la Sijena a provocat rezonanță publică și a crescut interesul pentru expoziția de la muzeul MNAC din Barcelona. Experții discută despre viitorul artefactelor.
Controversa privind frescele de la mănăstirea Sijena se află din nou în centrul atenției. Decizia judecătorească de a returna artefactele valoroase în Aragon a provocat un puternic ecou public, ceea ce, la rândul său, a dus la creșterea numărului de vizitatori ai muzeului MNAC din Barcelona, unde sunt expuse în prezent aceste opere de artă.
Vizitatorii care inspectează expoziția dedicată frescelor de la Sijena demonstrează un spectru larg de emoții: de la gândire până la nemulțumire evidentă. Mulți sunt indignați de perspectiva mutării exponatelor valoroase, temându-se de deteriorarea lor.
Ghidul muzeului, Adriano Calero, menționează că interesul pentru fresce a renăscut tocmai datorită procedurii judiciare. Locuitorii din Barcelona, cum ar fi Agustín Redón, susțin decizia de a returna frescele în Aragon, considerând că este o problemă de dreptate. El subliniază că deteriorarea frescelor a fost cauzată încă din 1936, când au fost separate de mănăstire.
Unii vizitatori, dimpotrivă, își exprimă nedumerirea și nemulțumirea față de perspectiva mutării frescelor, considerând că acestea ar trebui să rămână în muzeu, unde sunt asigurate cele mai bune condiții de conservare. Reprezentanții MNAC menționează o ușoară creștere a prezenței la expoziție, asociată cu procesul judiciar. Cu toate acestea, potrivit unora, această creștere nu este atât de semnificativă pe cât s-a așteptat.
Turiștii, precum Matthew din Los Angeles, nu sunt familiarizați cu subtilitățile juridice ale problemei, dar manifestă un interes autentic pentru artă și cultură. Ghizii încearcă să evite evaluările politice, punând accentul pe valoarea culturală a exponatelor. În același timp, experții sunt împărțiți cu privire la locul unde frescele vor fi mai bine conservate: în muzeu sau în mănăstire.
Funcționarul public Gonzalo Zalaya, care locuiește în Suedia, propune o soluție de compromis - guvernul Aragonului ar putea transfera frescele pentru utilizare către MNAC, asigurând conservarea lor. Pol Clarassó, în vârstă de 18 ani, din Girona, consideră că operele de artă ar trebui să fie situate acolo unde sunt asigurate cele mai bune condiții de conservare. Tatăl său propune crearea de copii ale frescelor pentru mănăstire și solicită returnarea tuturor exponatelor aflate în alte țări.
În concluzie, controversele privind frescele de la Sijena continuă să alimenteze interesul pentru artă, generând dezbateri aprinse despre justiție, patrimoniul cultural și conservarea acestuia.