În câteva cuvinte
În fiecare an, tone de alimente ajung la gropile de gunoi, în timp ce milioane de oameni se confruntă cu lipsa de alimente. Articolul examinează impactul ecologic, economic și social al deșeurilor alimentare și modalitățile de a rezolva problema.
Mâncarea pe care o aruncăm are un impact devastator asupra mediului, a portofelului și a societății. Tone de alimente ajung în fiecare an la gropile de gunoi, în timp ce milioane de oameni se confruntă cu lipsa de alimente. Problema deșeurilor alimentare necesită o soluție cuprinzătoare, care include consumul conștient, redistribuirea surplusului și găsirea de noi modalități de reciclare.
Într-o țară în care tradițiile culinare fac parte din identitatea culturală, tone de alimente sunt aruncate în fiecare an. Această realitate contrastează cu realitatea în care milioane de oameni nu au acces suficient la alimente de calitate. Aruncarea alimentelor are consecințe grave ecologice, economice și sociale. Se irosesc apa, terenul, timpul de lucru, energia și alte resurse valoroase și limitate. Aruncarea alimentelor contribuie la schimbările climatice. Produsele care ajung la gropile de gunoi generează între 8% și 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Și aceasta nu este doar o problemă ecologică. În Uniunea Europeană, unde se aruncă peste 59 de milioane de tone de alimente în fiecare an, costă mai mult decât bugetul anual al Politicii Agricole Comune (PAC) în 2023.
Dificultatea constă în măsurarea exactă a amplorii problemei. Cifra general cunoscută: o treime din alimentele produse în lume se pierd undeva în lanțul de producție. Dar aceste date au fost obținute acum 14 ani. În 2023, UE a publicat pentru prima dată date privind deșeurile alimentare în statele sale membre. Cu toate acestea, ONU consideră aceste cifre ca fiind nesigure din cauza diferențelor metodologice și a întârzierilor. În Spania, statisticile disponibile se referă la 2020.
Singurele date oficiale actuale din Spania se referă la deșeurile din gospodării. În 2024, familiile au aruncat cu 21% mai puțin decât în 2020. Experții sunt de acord că țara se îndreaptă în direcția corectă, dar mai este mult de lucru. Una dintre etape a fost intrarea în vigoare în aprilie a unei legi care obligă actorii din întregul lanț să ia măsuri pentru a preveni deșeurile și să acorde prioritate redistribuirii, nu eliminării. Pentru unii experți chestionați, aceasta este o normă cu intenții bune, dar… Ministrul Agriculturii, Luis Planas, care a susținut această lege, o evaluează ca fiind „pedagogică” și consideră că conștiința socială a familiilor joacă un rol cheie în utilizarea eficientă a alimentelor.
Pe lângă gospodării, deșeurile apar practic în toate instituțiile publice și comerciale. De la mâncarea încărcată în avioane până la spitalele publice. Dar actorul cheie sunt supermarketurile, care în fiecare zi renunță la o cantitate semnificativă de produse în stare bună. Destinația finală, conform legii, ar trebui să fie sau organizațiile sociale care nu urmăresc profitul. În unele magazine mici din Madrid…
Risipa este, de asemenea, o expresie a inegalității. Accesul ușor la alimente și costul relativ scăzut al multor produse favorizează un consum mai puțin responsabil al celor care își pot permite. Potrivit directorului catedrei Băncii Alimentare a Universității Politehnice din Madrid: „În Europa și în țările dezvoltate, considerăm că alimentele ne sunt date, așa că nu apreciem suficient posibilitatea de a avea o farfurie în fiecare zi”. Între timp, mii de oameni...
Datele potrivit cărora aproape 30% din terenurile agricole din lume sunt utilizate în fiecare an pentru a produce alimente care sunt apoi aruncate provin și din raportul FAO din 2011. Studiul nu a luat în considerare pierderile înainte de a părăsi ferma, de exemplu, culturile care nu sunt recoltate integral sau care se deteriorează în timpul depozitării. În unele cazuri, deșeurile din câmp sunt intenționate. Acesta este cazul în care practica plătește anual fermierilor spanioli pentru a tăia prematur strugurii pentru a echilibra piața. „Producerea pentru distrugere este împotriva naturii”, regretă David Escudero, producător din municipiul Grávalos, în La Rioja Baja.
La peste 400 de kilometri distanță, o fundație catalană colectează fructe și legume din motive estetice sau din cauza surplusului, folosind tehnica tradițională de selecție. Ceea ce colectează ei trimit instituțiilor sociale — aproape un milion de porții livrate în 2024 — și produc conserve. Obiectivul lor următor este de a finaliza dezvoltarea, în cadrul unui program finanțat de UE, a unei metodologii pentru măsurarea pierderilor din producția primară în Europa.
Multe roșii din Andaluzia nu au fost culese la timp și nu au fost culese. Soarta lor este de a merge la Buñol, unde are loc La Tomatina, o luptă cu roșii, care se desfășoară în fiecare ultim weekend din august din 1945 în această localitate valenciană. Sărbătoarea este difuzată la televiziune în întreaga lume. În același timp, imaginile oamenilor care aruncă roșii inundă rețelele de socializare, cum ar fi TikTok, Instagram și YouTube. Printre aceste videoclipuri, algoritmul va recomanda probabil provocări alimentare, care devin din ce în ce mai populare pe platforme. Acesta este un spectacol viral care constă în... O practică care separă utilizatorii între plăcere și dezgust.
Departe de camere, mai multe laboratoare și startup-uri spaniole caută modalități de a reduce deșeurile sau modalități de a utiliza deșeurile alimentare. Inteligența artificială, în ciuda impactului său discutabil asupra mediului, este un aliat care vă permite să anticipați, să optimizați și să corectați erorile în diferite etape ale lanțului agroalimentar. Acesta este cazul companiei din Navarra care aplică biotehnologie și IA pentru a înlocui ouăle într-o rețetă. Utilizarea unor astfel de ingrediente poate deveni o cerință pentru restaurante pentru a obține ... Prestigiosul ghid recompensează în fiecare an gastronomia durabilă care evidențiază reutilizarea alimentelor care sunt de obicei aruncate.
Deșeurile au mii de surse, dar aproape întotdeauna același final: groapa de gunoi. Scenariul ideal este de a ajunge împreună cu deșeurile organice și de a putea fi transformat în compost sau biogaz, ceea ce vă permite să utilizați valoarea lor energetică și nutritivă. Deși acest lucru nu se întâmplă în cea mai mare parte a Spaniei. Fiecare municipalitate aplică diferite planuri de reciclare, unele mai eficiente decât altele. Dar până în 2025, care este de 55%, și pare nerealist să atingem 60% planificat pentru 2030. Risipa are propriul său obiectiv pentru următorii cinci ani: reducerea la jumătate a deșeurilor pe cap de locuitor.
