Ministrul de Externe al Belgiei, Maxime Prévot, a amenințat cu o criză guvernamentală din cauza poziției considerate insuficiente a țării sale față de Israel și a lipsei de recunoaștere a statului palestinian, relatează principalele agenții de presă europene.

Prévot, reprezentant al partidului de centru Les Engagés, a avertizat asupra unei posibile „crize grave” în cadrul guvernului, dacă coaliția condusă de naționalistul flamand Bart De Wever nu adoptă o poziție mai fermă față de acțiunile Israelului și nu face pași către recunoașterea Palestinei.

Potrivit lui Prévot, lipsa unor acțiuni concrete din partea lui De Wever ar putea duce la blocarea unor chestiuni importante pentru guvernul federal. Coaliția, cunoscută sub numele de „Arizona”, include cinci partide: trei flamande și două valone.

Se așteaptă ca, în cadrul reuniunii din această săptămână, Prévot să prezinte o serie de propuneri concrete. Acestea includ recunoașterea statului palestinian în septembrie, interzicerea intrării în Belgia pentru unii miniștri israelieni și veto-ul asupra importurilor de mărfuri din teritoriile ocupate.

Ministrul a subliniat că Belgia nu ar trebui să se alăture unui număr mic de țări care nu recunosc Palestina și că inacțiunea va afecta imaginea internațională a țării. Prévot și-a exprimat de mult timp nemulțumirea față de politica Belgiei în ceea ce privește conflictul israeliano-palestinian.

Reamintim că Belgia, împreună cu Spania și Irlanda, a condamnat acțiunile Israelului în Fâșia Gaza după atacul Hamas din 7 octombrie 2023. Cu toate acestea, poziția Belgiei s-a schimbat.

În aprilie, au existat deja tensiuni între Prévot și De Wever, când acesta din urmă și-a exprimat înțelegerea față de poziția Ungariei față de Curtea Penală Internațională. În ciuda acestui fapt, poziția pro-israeliană a lui De Wever, potrivit rapoartelor, evoluează.

Prévot îl critică și pe liderul partidului MR, Georges-Louis Bouchez, considerat principalul obstacol în calea adoptării de către Belgia a unor măsuri mai dure împotriva Israelului. Regele Filip, în discursul său, a exprimat, de asemenea, condamnarea evenimentelor.